În acest caz, taxa judiciară de timbru trebuie stabilită potrivit art. 3 alin. (2) lit. a)teza I cu trimitere la alin. (1) al aceluiaşi articol din ordonanţă prin raportare la valoareabunului în privinţa căruia s-a încheiat promisiunea, valoare prevăzută de art. 31 alin. (2)din ordonanţă şi apreciată la data înregistrării cererii la instanţă; în cazul bunurilor mobile,valoarea acestora este cea de circulaţie, iar în cazul bunurilor imobile, reclamantul poatesă indice, ca valoare a obiectului cererii, valoarea de circulaţie, valoarea impozabilă sau,după caz, valoarea orientativă cuprinsă în grilele notariale.
În ceea ce priveşte promisiunea unilaterală de cumpărare, raportat la art. 1.279 şiart. 1.669 C. civ., aceasta reprezintă actul juridic unilateral prin care promitentul-cumpărătorse obligă să cumpere un bun aparţinând beneficiarului promisiunii în schimbul unui preţ,în ipoteza în care acesta din urmă va dori să îl vândă.
Promisiunea unilaterală de cumpărare lovită de nulitate nu mai produce efectejuridice, fiind înlăturată astfel obligaţia promitentului-cumpărător de a cumpăra bunul.
În ipoteza în care cererea în declararea nulităţii promisiunii unilaterale de cumpărareeste formulată de către promitentul-cumpărător, acesta tinde să îşi protejeze dreptulde creanţă privind preţul bunului, urmărind, ca efect al nulităţii, păstrarea în propriulpatrimoniu a sumei de bani ce constituie preţul bunului.
(2)
În caz de neexecutare a promisiunii, beneficiarul are dreptul la daune-interese.
(3)
De asemenea, dacă promitentul refuză să încheie contractul promis, instanţa, la cerereapărţii care şi-a îndeplinit propriile obligaţii, poate să pronunţe o hotărâre care să ţină loc decontract, atunci când natura contractului o permite, iar cerinţele legii pentru validitatea acestuiasunt îndeplinite. Prevederile prezentului alineat nu sunt aplicabile în cazul promisiunii de a încheiaun contract real, dacă prin lege nu se prevede altfel.
(4)
Convenţia prin care părţile se obligă să negocieze în vederea încheierii sau modificării unuicontract nu constituie promisiune de a contracta.
111 Art. 1.669 C. civ. prevede următoarele:
(1)
Când una dintre părţile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat,să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunţarea unei hotărâri care să ţină locde contract, dacă toate celelalte condiţii de validitate sunt îndeplinite.
(2)
Dreptul la acţiune se prescrie în termen de 6 luni de la data la care contractul trebuia încheiat.
(3)
Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător în cazul promisiunii unilaterale devânzare sau de cumpărare, după caz.
(4)
În cazul promisiunii unilaterale de cumpărare a unui bun individual determinat, dacă, maiînainte ca promisiunea să fi fost executată, creditorul său înstrăinează bunul ori constituie un dreptreal asupra acestuia, obligaţia promitentului se consideră stinsă.
O.U.G. NR. 80/2013
Art. 3
59
În acest caz, taxa judiciară de timbru trebuie stabilită potrivit art. 3 alin. (2) lit. a)teza I cu trimitere la alin. (1) al aceluiaşi articol din ordonanţă prin raportare la cuantumulpreţului bunului.
Beneficiarul promisiunii unilaterale de vânzare sau de cumpărare nu are drepturişi obligaţii izvorâte din promisiune, întrucât aceasta constituie un act juridic unilateral;prin urmare, această persoană reprezintă un terţ faţă de promisiune; nu identificăm uninteres al beneficiarului promisiunii în promovarea unei acţiuni în declararea nulităţiiabsolute a acestui act juridic; în măsura în care însă aceasta ar fi promovată, taxa judiciară
de timbru ar trebui stabilită potrivit art. 3 alin. (2) lit. a) teza I cu trimitere la alin. (1) alaceluiaşi articol din ordonanţă prin raportare la eventualul folos patrimonial pe care tindesă îl obţină beneficiarul promisiunii prin desfiinţarea acesteia.
4.11.4. Cererea în declararea nulităţii absolute sau, după caz, a nulităţii relative a uneipromisiuni bilaterale de vânzare (antecontract de vânzare)
În ceea ce priveşte promisiunea bilaterală de vânzare, raportat la art. 1.279 şiart. 1.669 C. civ., aceasta reprezintă actul juridic bilateral prin care promitentul-vânzătorşi promitentul-cumpărător se obligă reciproc să vândă şi, respectiv, să cumpere un bunîn schimbul unui preţ la un anumit termen.
Promisiunea bilaterală de vânzare lovită de nulitate nu mai produce efecte juridice,fiind înlăturate astfel atât obligaţia promitentului-vânzător de a vinde bunul, cât şi obligaţiapromitentului-cumpărător de a cumpăra bunul.
