În situaţia în care cererea în declararea nulităţii absolute a contractului de donaţieeste formulată de un terţ interesat, valoarea obiectului cererii este conferită de valoareafolosului patrimonial pe care tinde să îl obţină acesta prin desfiinţarea actului juridicrespectiv; de exemplu, dacă terţul reclamă un drept de proprietate asupra bunului donat,taxa judiciară de timbru trebuie stabilită potrivit art. 3 alin. (2) lit. a) teza I cu trimiterela alin. (1) al aceluiaşi articol din ordonanţă prin raportare la valoarea acestuia, valoareprevăzută de art. 31 alin. (2) din ordonanţă şi apreciată la data înregistrării cererii la instanţă.
4.11.7. Cererea în declararea nulităţii absolute sau, după caz, a nulităţii relative a uneipromisiuni de donaţie
În ceea ce priveşte promisiunea unilaterală de donaţie, raportat la art. 1.279 şiart. 1.014 C. civYl, aceasta reprezintă actul juridic unilateral prin care promitentul-donatorse obligă să doneze un bun beneficiarului promisiunii.
Promisiunea unilaterală de donaţie lovită de nulitate nu mai produce efecte juridice,fiind înlăturată astfel obligaţia promitentului-donator de a dona bunul.
În ipoteza în care cererea în declararea nulităţii promisiunii de donaţie este formulată
de către promitentul-donator, acesta tinde să îşi protejeze dreptul de proprietate asuprabunului ce formează obiectul promisiunii, urmărind, ca efect al nulităţii, păstrarea acestuibun în propriul patrimoniu.
În acest caz, taxa judiciară de timbru trebuie stabilită potrivit art. 3 alin. (2) lit. a)teza I cu trimitere la alin. (1) al aceluiaşi articol din ordonanţă prin raportare la valoareabunului în privinţa căruia s-a încheiat promisiunea, valoare prevăzută de art. 31 alin. (2)din ordonanţă şi apreciată la data înregistrării cererii la instanţă; în cazul bunurilor mobile,valoarea acestora este cea de circulaţie, iar în cazul bunurilor imobile, reclamantul poatesă indice, ca valoare a obiectului cererii, valoarea de circulaţie, valoarea impozabilă sau,după caz, valoarea orientativă cuprinsă în grilele notariale.
Beneficiarul promisiunii unilaterale de vânzare sau de cumpărare nu are drepturi şiobligaţii izvorâte din promisiune, întrucât aceasta constituie un act juridic unilateral; prinurmare, această persoană reprezintă un terţ faţă de promisiune; nu identificăm un interesal beneficiarului promisiunii în promovarea unei acţiuni în declararea nulităţii absolute aacestui act juridic; în măsura în care însă aceasta ar fi promovată, taxa judiciară de timbruar trebui stabilită potrivit art. 3 alin. (2) lit. a) teza I cu trimitere la alin. (1) al aceluiaşi1'1 Potrivit art. 1.014 C. civ., sub sancţiunea nulităţii absolute, promisiunea de donaţie estesupusă formei autentice; în caz de neexecutare din partea promitentului, promisiunea de donaţienu conferă beneficiarului decât dreptul de a pretinde daune-interese echivalente cu cheltuielile pecare le-a făcut şi avantajele pe care le-a acordat terţilor în considerarea promisiunii.
O.U.G. NR. 80/2013
Art. 3
63
articol din ordonanţă prin raportare la valoarea eventualului folos patrimonial pe care artinde să îl obţină beneficiarul promisiunii prin desfiinţarea acesteia.
4.11.8. Cererea în declararea nulităţii absolute sau, după caz, a nulităţii relative a unuicontract de mandat
Potrivit art. 2.009 alin. (1) C. civ., mandatul este contractul prin care o parte, numită
mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părţi,numită mandant.
În conformitate cu art. 2.010 alin. (1) C. civ., mandatul este cu titlu gratuit sau cutitlu oneros.
Printre obligaţiile principale ale părţilor contractului de mandat, al căror obiecteste evaluabil în bani la momentul stabilirii taxei judiciare de timbru aferente cererii îndiscuţie, se numără doar obligaţia mandantului de a plăti remuneraţia mandatarului, înipoteza mandatului cu titlu oneros, potrivit art. 2.027 C. civ.111 În ceea ce priveşte obligaţiamandatarului de a executa mandatul, respectiv de a încheia un act juridic pe seamamandantului, aceasta nu este cu putinţă de a fi evaluată pecuniar.
Contractul de mandat lovit de nulitate nu mai produce efecte juridice, acesteafiind reprezentate de drepturile şi obligaţiile părţilor; ca atare, în ipoteza mandatului cutitlu oneros, mandantul nu mai trebuie să execute obligaţia de plată a remuneraţiei sau,după caz, este îndreptăţit la restituirea acesteia.
În ceea ce priveşte cererea în declararea nulităţii unui contract de mandat cu titlugratuit, indiferent de calitatea celui care o formulează, apreciem că aceasta se impune a fitimbrată cu o taxă judiciară în cuantum de 20 de lei, potrivit art. 27 din ordonanţă, avândîn vedere că folosul obţinut prin eventuala admitere a cererii este neevaluabil în bani.
Astfel, în cuprinsul contractului de mandat, în sarcina mandantului, nu este stipulată
vreo obligaţie cu caracter patrimonial, care, în caz de nulitate a mandatului, ar fi înlăturată
sau, după caz, ar da naştere la o restituire de prestaţie; despăgubirea mandatarului, ceconstituie obiectul obligaţiei prevăzute de art. 2.026 C. civ.121, nu se ia în considerare lamomentul stabilirii taxei judiciare de timbru131; în ceea ce îl priveşte pe mandatar, prestaţiaacestuia de executare a mandatului nu este evaluabilă pecuniar.
