În acest caz, taxa judiciară de timbru se stabileşte potrivit art. 3 alin. (2) lit. a)teza I cu trimitere la alin. (1) al aceluiaşi articol din ordonanţă prin raportare la cuantumulpreţului bunului.
În situaţia în care preţul bunului este stabilit în valută în cuprinsul contractuluide vânzare şi acesta nu a fost achitat de către reclamantul-cumpărător, taxa judiciară detimbru aferentă cererii în declararea nulităţii contractului de vânzare se calculează, deprincipiu, prin raportare la preţul bunului convertit în lei la cursul de schimb oficial de ladata înregistrării cererii la instanţă. În cazul particular în care în contractul de vânzare estestabilită data cursului valutar la care se va efectua conversia şi aceasta este anterioară
scadenţei obligaţiei de plată a preţului, taxa judiciară de timbru aferentă cererii în declarareanulităţii contractului de vânzare se calculează prin raportare la preţul bunului convertit înlei la respectivul curs de schimb valutar.
111 A se vedea, pentru dezvoltări, punctul 4.11. din secţiunea §4 a comentariului aferent art. 3
din ordonanţă.
56
Art. 3
TAXELE JUDICIARE DE TIMBRU
În situaţia în care preţul bunului este stabilit în valută în cuprinsul contractului devânzare şi acesta a fost achitat în lei de către cumpărătorul-reclamant, la cursul de schimbvalutar din data efectuării plăţii, cererea în declararea nulităţii contractului de vânzare setimbrează în raport de cuantumul preţului bunului achitat de către reclamant, ce ar urmasă fie restituit în patrimoniul său ca efect al nulităţii contractului.
În ipoteza în care cererea în declararea nulităţii absolute a contractului de vânzareeste formulată de un terţ interesat, valoarea obiectului cererii este conferită de valoareafolosului patrimonial pe care acesta îl obţine prin desfiinţarea actului juridic respectiv.
De exemplu, dacă terţul reclamă un drept de proprietate asupra bunului vândutprintr-un contract de vânzare încheiat între alte două persoane, taxa judiciară de timbruaferentă cererii în declararea nulităţii absolute a contractului respectiv se stabileşte potrivitart. 3 alin. (2) lit. a) teza I cu trimitere la alin. (1) al aceluiaşi articol din ordonanţă prinraportare la valoarea bunului vândut, valoare prevăzută de art. 31 alin. (2) din acelaşi actnormativ şi apreciată la data înregistrării cererii la instanţă.
În ceea ce priveşte vânzarea reglementată de art. 1.650 alin. (2) C. civ., cele specificateanterior se aplică în mod corespunzător şi acesteia.
Pentru determinarea valorii bunului asupra căruia poartă dezmembră mântui dreptuluide proprietate transmis prin vânzare, considerăm că poate fi aplicată valoarea stabilită încuprinsul art. 4 alin. (2) din ordonanţă, respectiv aceea de 20% din valoarea bunului asupracăruia poartă dezmembrământul sau, după caz, din valoarea imobilului asupra căruia sesolicită constituirea servituţii; în cazul bunurilor mobile, valoarea acestora este de 20%
din valoarea de circulaţie, iar în cazul bunurilor imobile, reclamantul poate să indice, cavaloare a obiectului cererii, 20% din valoarea de circulaţie, valoarea impozabilă sau, după
caz, valoarea orientativă cuprinsă în grilele notariale.
4.11.2. Cererea în declararea nulităţii absolute sau, după caz, a nulităţii relative a unuipact de opţiune privind contractul de vânzare
În ceea ce priveşte pactul de opţiune privind contractul de vânzare, raportat laart. 1.278111 şi art. 1.668 C. civ.121, acesta poate presupune:un act juridic bilateral prin care vânzătorul convine cu beneficiarul opţiunii de acumpăra ca primul să rămână legat de declaraţia sa de a vinde un bun celui de-al doilea111 Potrivit art. 1.278 alin. (1) C. civ., atunci când părţile convin ca una dintre ele să rămână
legată de propria declaraţie de voinţă, iar cealaltă să o poată accepta sau refuza, acea declaraţie seconsideră o ofertă irevocabilă şi produce efectele prevăzute la art. 1.191, iar conform alin. (3)-(5) aleaceluiaşi articol, pactul de opţiune trebuie să conţină toate elementele contractului pe care părţileurmăresc să îl încheie, astfel încât acesta să se poată încheia prin simpla acceptare a beneficiaruluiopţiunii; contractul se încheie prin exercitarea opţiunii în sensul acceptării de către beneficiar adeclaraţiei de voinţă a celeilalte părţi, în condiţiile convenite prin pact; atât pactul de opţiune, câtşi declaraţia de acceptare trebuie încheiate în forma prevăzută de lege pentru contractul pe carepărţile urmăresc să îl încheie.
121 Art. 1.668 C. civ. prevede că, în cazul pactului de opţiune privind un contract de vânzareasupra unui bun individual determinat, între data încheierii pactului şi data exercitării opţiunii sau,după caz, aceea a expirării termenului de opţiune nu se poate dispune de bunul care constituieobiectul pactului; atunci când pactul are ca obiect drepturi tabulare, dreptul de opţiune se notează
în cartea funciară şi se radiază din oficiu dacă până la expirarea termenului de opţiune nu s-a înscriso declaraţie de exercitare a opţiunii, însoţită de dovada comunicării sale către cealaltă parte.
