50
Infracţiunile asociate ma/praxisului comise de persoana fizică
Înainte de a ajunge la o problemă mai complicată legată de subiectul activ - aceea a coautoratului în cazul malpraxisului -
cred că e util să mă refer aici numai în treacăt şi la importanţa identificării corecte a titularului unei anumite obligaţii profesionale. În secţiunea următoare, dedicată laturii obiective, acolo unde discut şi despre situaţia premisă, o să vedem care este importanţa stabilirii standardului profesional ( adică importanţa stabilirii conduitei ideale pe care profesioniştii implicaţi în actul medical investigat ar fi trebuit să o aibă faţă de subiectul pasiv) şi a setului de obligaţii profesionale care compun o atare conduită ideală. Aici însă vreau doar să reamintesc care este semnificaţia, în planul solu
ţiilor procesuale, a constatării că obligaţia profesională nu revineunei anumite persoane, ci alteia, în ipoteza în care se cercetează o faptă omisivă; altfel spus, când acuzaţia constă în aceea că nu s-a luat o anumită măsură (că nu s-a îndeplinit o anume obligaţie pozitivă, de a face) şi se constată că obligaţia ce în concret a fost încălcată nu revenea persoanei cercetate (suspectului sau inculpatului), ci altei persoane; în această situaţie, faţă de persoana cercetată care nu este titularul unei atare obligaţii se va reţine cazul de împiedicare a exercitării acţiunii penale prevăzut de art. 16 alin. ( 1) lit. c) C.proc.pen., fapta omisivă fiind comisă de o altă persoană, anume aceea căreia s-a stabilit că îi revenea obligaţia; nu suntem în prezenţa cazului de împiedicare prevăzut la art. 16 lit. a) C.proc.pen.
(fapta nu există) cum greşit se reţine uneori în practică 1 •
Despre coautorat acum, întrucât este problema cea mai importantă cât priveşte subiectul activ al malpraxisului: În principiu, şi la infracţiunile în discuţie sunt posibile coautoratul şi participaţia, în toate formele. Ceea ce interesează însă în mod special în cazul acestor infracţiuni este coautoratul, participaţia nefiind specifică malpraxisului.
Problema coautoratului la infracţiunile din culpă a fost dezbătută în doctrină, fiind în prezent majoritar admis că este posibil şi 1 Pentru analiza cazurilor de împiedicare a punerii în mişcare şi exercitării acţiunii penale prevăzute la art. I 6 lit. a) şi c ), a se vedea
I. Kuglay, în M Udroiu (coord.), Codul de procedură penală. Comentariupe articole, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2020, p. 1 55- 1 59.
