Note
1 . Sursele medievale ale gândirii lui Descartes, ale conceptului de intenţionalitate (mai ales la AI-Farabi, Avicena, Roger Bacon, Toma d'Aquino şi Jean Duns Scot) şi ale nominalismului (mai ales la William de Ockham) au făcut obiectul a numeroase analize, mai mult sau mai puţin recente. Vom aminti aici mai ales
E. Gilson, Etudes sur le râle de la pensee medievale dans la formation du systeme cartesien, Paris, Vrin, 1 930.
2. Despre importanţa decisivă pe care Foucault o atribuie analizelor economice ale lui David Ricardo când defineşte contururile epistemei moderne, vezi M. Foucault, Cuvintele şi lucrurile, ed.
cit., pp. 346-359.
3. Francis Bacon, Novum Organum, trad.fr. de Michel Malherbe şi Jean-Marie Pousseur, Paris, PUF, 201 O [1 620].
4. R. Descartes, Regles pour la direction de l'esprit, trad.fr. de Jacques Brunschwig, ed . de Kim Sang Ong-Van-Cung, Paris, Librairie generale fran�aise, 2002 [1 628] [Reguli de îndrumare a minţii. Meditaţii despre filozofia primă, Bucureşti, Humanitas, 2004].
5 . Vezi supra, nota 2 din cap. 4, pp. 71 -72.
6. M . de Cervantes Saavedra, Ingeniosul hidalg Don Quijote de la Mancha, op.cit., cap. VI, pp. 49-55.
7. Despre noţiunea de „ Bibliotecă", vezi M . Foucault, ,, Le langage a l'infini" [1 963], în Of I, nr. 1 4, pp. 278-289, aici pp. 288-289; vezi, de asemenea, id., ,, Distance, aspect, origine" [1 963], în Of I, nr. 1 7, pp. 300-3 1 3, aici p. 306: ,, [În Bibliotecă], fiecare carte era făcută pentru a le relua pe toate celelalte, pentru a le mistui, pentru a le reduce la tăcere şi, în cele din urmă, pentru a se instala alături de ele - în afara lor şi în mijlocul lor".
116
