30
„Noul val" în cinematografia românească
Nu eşti doar regizor şi director de imagine, ci şi producător, de documentar şi de film de ficţiune, prin Europolis Film. De ce ai înfiinţataceastă casă de producţie?
Am înfiinţat-o în 1999, în primul rând pentru a produce filmele mele. Nu ştiu dacă Europolis va produce vreodată mai mult decât filmele mele şi ale altor doi-trei regizori, deoarece, dacă
mă dedic producţiei, nu mai pot să-mi fac filmele. Şi aşa, neavând un producător, pierd foarte mult timp cu probleme de producţie. Asta este o veşnică problemă: în România nu sunt producători, în general, şi producători de film documentar, în special; de altfel, lipsa de producători pentru filmul documentar e o problemă în toată lumea. De aceea regizorii îşi fac mici case de producţie, pentru a putea lua finanţări şi a lucra un film singuri. Producătorii ca mine se numesc în germană
„producători din rucsac" (Rucksackproduzenten), pentru că
poartă un laptop în rucsac şi ăsta e tot biroul lor. Asta nu e meseria mea, dar sunt silit să o fac. E ca şi cum arunci un animal în apă: dacă nu trebuie să parcurgă o distanţă prea mare, ajunge cumva la mal. Aşa suntem şi noi, regizorii-producători de film documentar. Nu pot să spun că-mi displace meseria asta, iar atunci când găsesc o temă interesantă şi un om interesant, încerc să mă implic cât pot. Acesta este cazul regizorului german Andreas Boim: i-am produs filmul The Sleepers, care a avut un traseu destul de bun pe la festivaluri, şi am sprijinit ultima sa producţie, Jaba, cu care a fost la Cannes, în secţiunea „Cinefondation". Mai grea decât producţia e distribuţia, care chiar nu-mi place deloc; dar, din nou, trebuie s-o fac, ca filmele mele să fie văzute, să le vând la televiziuni, să mai obţin o finanţare .. .
Thomas Ciulei
31
De ce există pauze atât de lungi între documentarele tale?
