—^ De unde să ştiu eu eum va fi? spuse el. Nu mă asedia iu propriile mele arme.

Gerald medită câteva clipe.

'— Dar aş vrea să ştiu ce părere ai mai precis, spuse ehfH

— Despre căsătoria ta său despre căsătorii? De ce te-ap int#*1 resa părerea mea? Eu nu am păreri. Nu mă interesează căsătoriili» legale deloc. E vorba de o simplă chestiune de convenienţă.^ Totuşi Gerald îl urmărea îndeaproape.

— Cred că e vorba de mult mai mult, spuse el serios. Oricfil de mult îţi displace acestă etică a căsătoriei, totuşi, în caz&l particular al unui individ, căsătoria este ceva esenţial şi definitiv, I

Vrei să spui că e ceva definitiv când te

duci lâ starea civil ft cu o femeie? — Dacă

te întorci cu ea, da, aşa cred, spuse Gerald. E

cumva irevocabil. — Da, sunt de afcord,

spuse Birkin.

1— Indiferent de felul în care privim căsătoria legală, totuşi în cazul particular al umii individ, să devii om căsătorit este ceva definitiv.

— Cred că da, zise Birkin, pe undeva.

—întrebarea care se pune este dacă s-o faci sau nu, spusi Gerald.

Birkin îl privi îndeaproape, cu ochii veseli.

— Eşti asemenea lordului Bacon89, Gerald, adăugă el. Argul mentezi ca un avocat — sau ca Hamlet: a-fi-sau-a-nu-fi. Dac-aş fi în locul tău, nu m-aş

căsători, dar întreab-o pe Gudrun, rfffl pe mine. Nu te căsătoreşti cu mine, nu?

Gerald nu dădu atenţie Ultimei părţi a discursului.

89 Frâncis Bacon, baron de Verulam, viconte de St. Albans (1561- 1626), eseist, avocat şi filosof englez*

— Da, zise el, trebuie să gândeşti problema la rece. E ceva esenţial. Ajungi în punctul în care trebuie să faci un pas într-o direcţie sau alta. Iar căsătoria reprezintă o direcţie...

— Şi care e cealaltă? întrebă Birkin repede.

I Gerald îl privi cu ochi aprinşi, ciudat de conştienţi, pe care celălalt bărbat nu-i putea înţelege.

I — Nu ştiu, răspunse el. Dacă ştiam asta...

I Se mişcă neliniştit şi lăsă ideea neterminată.

B — Vrei să spui dacă ai cunoaşte alternativa? întrebă Birkin. Şi din moment ce nu o cunoşti, căsătoria e un pis aller 90 .

1 Gerald privi în sus spre Birkin cu aceeaşi privire aprinsă, nefirească.

I — Avem chiar sentimentul acesta, recunoscu el. (rimei îndrăgostite

| — Atunci n-o face, spuse Birkin. îţi spun eu, continuă el, aşa mm am spus şi mai devreme, căsătoria după modelul vechi mi se pare

respingătoare. Egoîsme ă deux431 271 e nimic pe lângă asta. E un fel de vânătoare tacită în cupluri: lumea formată din cupluri, fiecare pereche aflându-se în căsuţa ei, urmărindu-şi micile interese şi fermentând în propria sa intimitate — e lucrul cel mai respingător din lume.

I — Sunt întru totul de acord, spuse Gerald. E ceva josnic în asta. Dar aşa cum am mai spus, care-i alternativa?

B — Omul ar trebui să renunţe la instinctul de a-şi întemeia o familie. Nu e vorba de un instinct, ci de un obicei mişelesc. N-ar trebui să avem niciodată

un cămin.

P — Sunt de acord, spuse Gerald. Dar nu există alternativă, f —■ Trebuie s-o găsim. Chiar cred într-o unire veşnică între un bărbat şi o femeie.

Schimbările sunt doar un proces exhaustiv. Dar o relaţie permanentă

dintre un bărbat şi o femeie nu este unica soluţie, cu siguranţă că nu. 1 —

Chiar aşa, spuse Gerald.

— De fapt, adăugă Birkin, din cauză că relaţia dintre bărbat şi femeie este considerată a fi supremă şi exclusivistă, intervin închistarea, răutatea şi insuficienţa într-o relaţie.

| — Da, te cred, spuse Gerald.

— Trebuie să cobori idealul de dragoste-şi-căsătorie de pe piedestal. Ne trebuie ceva mai extins. Eu cred şi în relaţia

90 O afacere mai proastă (fir.). 271

Egoism în doi (fr.).

perfectă dintre bărbaţi, relaţie care se situează în afara căsătoriei.

— Nu înţeleg cum ar putea fi considerate egale, spusa] Gerald.

— Nu egale, dar la fel de importante, la fel de creative şi de | sfinte, dacă

vrei.

Gerald se foi nervos.

— Ştii, eu nu cred asta, spuse el. Bineînţeles că nu poate I exista ceva la fel de puternic între bărbaţi aşa cum există întrd bărbat şi femeie iubirea bazată

pe sex. Natura nu asigură; condiţiile pentru asta.

— Ba da, eu consider că le asigură. Şi nu cred că vom A vreodată fericiţi până când nu vom stabili aceste condiţii. TreJ buie să renunţi la exclusivitatea iubirii prin căsătorie. Şi trebuie sâ recunoşti afecţiunea neîmpărtăşită care există între bărbaţi. Asta îngăduie mai multă libertate pentru toţi, o mai mare putere da individualitate atât la bărbaţi cât şi la femei.

— Ştiu, spuse Gerald, tu crezi în aşa ceva. Doar că, vezi

tu, i eu nu pot simţi la fel. îşi puse mâna pe braţul lui Birkin, cu un fel de atitudindj critică. Şi zâmbi ca şi cum