—Nu vorbeam cu tine, replică ea pe un ton oarecum; superioT.
'. -y^.Poţi să-mi răspunzi, nu? spuse el.
Drept răspuns, ea-1 împunse deodată cu un cuţit în mânai lătăreaţă şi palidă. El sări deodată, înjurând urât.
— Asta-mi dovedeşte cine eşti, spuse Mussette dispreţuitor. I
Du-te naibii! zise tânărul, stând
lângă masă şi privind îni jos spre ea
cu o răutate înţepătoare.
4-Terminaţi! zise Gerald, pe un ton de eomandăi rapid;şl instinctiv.!1, Tânărul şedea privind în jos la ea cu un dispreţ diabolic, iaţl chipul său lătăreţ şi palid avea întipărită o expresie de groază, d<a stinghereală.
începuse să-i curgă sânge din mână.
—O, cât dc oribil, ia-1 de aici! guiţă Halliday, făcându-sei verde la faţă şi ferindu-şi chipul.
— Te simţi rău? întrebă tânărul dispreţuitor, oarecum îtigr&f jorat. Te simţi rău, Julius? Haide, n-am nimic, omule, nu-i lâşa plăcerea să creadă că a făcut cine ştie ce lucru de soi — nu-i dai satisfacţia asta, omule — e tocmai ceea ce-şi doreşte. i — O! guiţă Halliday.
— O să dea la bojoci11, Maxim, zise Mussette avertizându-1.
| Tânărul şi suavul rus se ridică şi-l luă pe Halliday de braţ, scuţându-1 din cameră. Birkin, alb la faţă şi lipsit de putere, privea scena iritat. Rănit, tânărul dispreţuitor se îndepărtă, ignorând cu un calm izbitor mâna care sângera. k. — E chiar un mare laş, îi spuse Mussette lui Gerald. Are o mare influenţă asupra lui Julius.
I — Cine e? întrebă Gerald.
I. — E evreu. Nu pot să-l suport.
i — Păi, nu-1 băga în seamă. Dar ce s-a întâmplat cu Halliday? I, — Julius e cel mai mare laş din câţi ai văzut vreodată, strigă ea. Totdeauna leşină dacă
ridic vreun cuţit — îi e guoază de mine.
■ — Hm! făcu Gerald.
11 O să vomite, mai ales din cauza alcoolului (jargon).
P — Tuturor le e guoază de mine, spuse ea. Evreul e singurul care crede că
e în stare să-şi arate curajul. Dar e cel mai mare laş dintre ei toţi, pentru că-i e fhuică de părerea oamenilor despre el, dar lui Julius nu-i pasă de asta.
I — Dar ştiu că au mult curaj, zise Gerald bine dispus.
[ Mussette îl privi, aruncându-i un zâmbet abia schiţat. Era toarte drăguţă, îmbujorată şi plină de încredere în lucrurile groaznice pe care le ştia. Două
luminiţe se aprinseră în ochii lui Oerald.
B — De ce ţi se spune Mussette? Pentru
că eşti ca o pisică? o întrebă el. I — Cred
că da, zise ea. I Zâmbetul de pe chipul
lui Gerald se lărgi.
[ •— Cam aşa şi eşti, sau mai degrabă ca o panteră tânără.
— O, Doamne! Gerald! spuse Birkin, cumva dezgustat.
L Amândoi se uitară neliniştiţi la Birkin.
— Eşti tăcut în seara asta, Wupert, i se adresă ea, uşor insolentă, acum că se ştia protejată de celălalt bărbat. ■ Se
întorsese şi Halliday într-o stare groaznică şi părând bolnav.
— Mussette, zise el. Aş vrea să nu mai faci din astea. Of!
—] şi se prăbuşi în scaun gemând, i ■— Mai bine te duci
acasă, îi spuse ea.
— Am să mă duc acasă, zise el. Dar nu vreţi să veniţi şi ydifl Nu vreţi să
veniţi la mine? i se adresă el lui Gerald. M-aş bucurai aşa de mult dac-aţi veni. Vă rog. Ar fi minunat. Ce ziceţi? Privi în jur după un chelner şi strigă: Fă-mi rost de un taxi! Apoa scoase din nou un geamăt. Vai de mine, mă simt de-a dreptul oribil! Mussette, vezi ce-mi faci?
— Păi, dacă te porţi ca un idiot? îi spuse ea cu un calm ursuzi
— Dar nu sunt idiot! Vai, ce îngrozitor! Vă rog pe toţi săi veniţi, va fi minunat! Mussette, vii şi tu. Cum? Vai, dar trebuie] să vii, da, trebuie. Cum?
Vai, draga mea, nu face nazuri acum, măi simt foarte bine — o, e atât de îngrozitor — hâd- ă! o!’ —- Ştii. că nu poţi să bei, i se adresă ea rece.
— Iţi spun eu că de vină băuturat^ comportamentul! tău îngrozitor e de vină, Mussette, nimic altceva — O, di groaznic!
Libidnikov, hai să mergem odată!
— N-a băut decât un pahar — doar un pahar, spuse tânăruffl rus rapid, pe un ton confidenţial.
Se îndreptară cu toţii către uşă. Fata stătea aproape de Gerald! şi părea că
merge în acelaşi ritm cu el. EI era conştient de asta şi se simţea plin de o satisfacţie demonică la gândul că ea intrase fa acelaşi ritm cu el. Ea se afla în sferă voinţei lui, ascultătoarei misterioasă şi invizibilă prin mişcările pe cate le făcea.
Se înghesuiră cinci în taxi, Halliday se strecură primul şi şjfl cufundă în locul de la fereastra opusă. Apoi luă loc şi Mussettel iar Gerald se aşeză
lângă ea. II auzeau pe tânărul rus cum îi dădeii instrucţiuni /şOferului, după care se aşezară toţi în spaţiul întunecat şi înghesuit al maşinii, iar Halliday gemea şi se aplecşl afară pe fereastră. Maşina "se deplasa repede, cu unzgomotl înăbuşit.
el ca un flux electric, misterios. Fiinţa ei îi inunda venele calMussette şedea lângă Gerald, părând că-şi modelează trupul ca să se contopească cu trupul lui, de parcă ar fi vrut să treacă? prin 94 D.H. LawreruM o întunecime magnetică
şi se aduna la baza coloanei vertebrale |
