peluza, cOti după tufişuri şi dispăru din vedere.
— Cine este? întrebă Gudrun.
— Domnul Roddice — fratele domnişoarei Roddice — cel puţin aşa presupun, spuse Sir'Joshua.
— Salsie, da, e fratele ei, spuse contesa, ridicându-şi o clipă] privirea din carte şi vorbind de parcă ar fi vrut să le dea informaţii, într-o engleză
guturală şi uşor gravă.
I Cu toţii erau în aşteptare. Şi apoi, de după tufişuri, se ivi lilueta înaltă a lui Alexander Roddice, mergând romantic pre- ! Cum un erou al lui Meredith care îţi aminteşte de Disraeli175. Se purtă amabil cu toată lumea; îşi intră în rolul de gazdă, arborând H ospitalitate firească şi spontană pe care o învăţase de la prietenii lui Hermione. Tocmai se întorsese din Londra, de la Cameră. Pintr-o dată, atmosfera din Camera.Comunelor îşi făcu simţită
prezenţa şi acolo, pe peluză; ministrul de Interne spusese asta şi uşi a, iar el, Roddice, pe de altă parte, gândise aşa şi pe dincolo şi fi spusese cutare şi cutare lucru unui membru din Parlament. I Apăru şi Hermione de după
tufişuri cu Gerald Crich. Venise împreună cu Alexander. Gerald fu prezentat tuturor, Hermione tl reţinu câteva momente ca să-l vadă toţi, apoi fu condus până In casă tot de Hermione. Era evident că pentru ea, el era musafirul de vază.
[ Se produsese o ruptură în Cabinet; ministrul Educaţiei îşi ii&duse demisia din cauza criticilor aduse de opoziţie. Acest lucru provocă o discuţie pe tema educaţiei.
K — Bineînţeles, spuse Hermione, ridicându-şi chipul cu un «est entuziasmat, nu există nici o scuză, nici un motiv în ceea ce priveşte educaţia, în afară de bucuria şi frumuseţea cunoaşterii în sine. Păru să
rumege câteva clipe nişte gânduri ascunse, apoi continuă: învăţământul profesional nu înseamnă educaţie, ci exact opusul ei.
► Gerald, pregătindu-se să se avânte în discuţie, adulmecă uerul cu plăcere şi se pregăti să vorbească:
I. — Nu neapărat, spuse el. Dar oare educaţia nu este foarte «semănătoare cu gimnastica, nu-i aşa că scopul educaţiei este să formeze o minte antrenată, viguroasă şi energică?
■*i W*La fel cum atletismul formează un corp sănătos, pregătit! pentru orice, strigă domnişoara Bradley, întru totul de acord.» Gudrun o privi cu ură, în tăcere.
— Ei bine, mormăi Hermione, nu ştiu. Pentru mine plăcerea cunoaşterii e
'femei îndrăgostite atât de mare, atât de III minunată -â- ;nimic nu a însemnat atât de mult pentru mine în viaţă precum o anumită cunoaştere — nu, sunt sigură— nimic. — Ce fel de cunoaştere, de exemplu, Hermione? întrebă
Alexander. ^
Hermione îşi ridică faţa şi mormăi:
—-Mmm, nu ştiu. Dar una dintre acestea a fost în legătură cui stelele, atunci când într-adevăr am înţeles ceva despre stele. Te simţi atât de înălţat, atât de liber.
Birkin se uită lâ ea alb de furie.
—De ce viei să te simţi liberă? spuse el sarcastic. Nu vrei să fii liberă.
Hermione dădu înapoi ofensată.
— Da, dar toţi avem acel sentiment de descătuşare, spuse^ Gerald. E la fel ca atunci când ajungi pe vârful unui munte şivezij
Pacificul.*: 1
—Te simţi triumfător pe un pisc din Dariayn-*4, murmură italianca, ridifiându-şi o clipă faţa din carte.
W VP- Nu neapărat din Darien, spuse Gerald, în timp ce Ursula începu să
râdă.
Hermione aştepta ca atmosfera să se liniştească şj apoi spuse impasibilă:
-— Da, a şti este cel mai măreţ lucru în viaţă. înseamnă să fiii du adevărâtfiilâiti să fii liber.
—Cunoaşterea înseamnă, bineînţeles, «libertate* spuSe t Malleson.
—Comprimată în pastile, spuse Birkin privind trupul uscăţivi rigid şi micuţ
al baronetujui.
■''SW Ultimul vers din Analizându-l pentru prima oară pe Homer aşa curml- a văzut Chapman (1817) de John Keats (1795-1821). în sbndtul luii Keats ultimul cuvânt e Dorim. (Dariayn imită pronunţia italiană greşită|l îndată
Gudrun şi-l imagină pe celebrul sociolog ca pe o sticlă turtită care conţinea pilule de libertate comprimată, şi asta o încântă. Sir Joshua fu categorisit şi plasat pentru totdeauna în mintea ei.
— Ce înseamnă asta, Rupert? cântă Hermione, uşor ironică.
| —Actul cunoaşterii se limitează, răspunse el, strict la lucrurile pe care le-ai făcut în trecut. E ca şi cum ai îmbutelia libertatea din vara trecută în sticle cu agrişe.
[ — Nu putem decât să cunoaştem trecutul? întrebă barone tul ironic. Putem să categorisim cunoştinţele despre legile gravitaţiei, de exemplu, drept cunoştinţe despre trecut?
I — Da, spuse Birkin.
' — Există un lucru extraordinar de frumos în cartea pe care o 1 Iţesc, zise deodată italianca micuţă pe o voce ascuţită. Zice că „bărbatul veni la uşă şi-şi aruncă privirea în josul străzii”. întregul grup începu să râdă. Domnişoara Bradley merse să privească peste umărul contesei.
I — Uite! îi arătă contesa.
