—Arată-mi persoana, spuse Gerald. Şansele să găseşti iubirea se

împuţinează.

—Da? Şi atunci ce-i de făcut?

—Să mori, zise Gerald.

—Atunci mori!

— Nu văd ce rost are, replică Gerald. îşi scoase mâinile din buzunarele pantalonilor şi luă o ţigară. Era tensionat şi nervos. îşi aprinse ţigara la lampă, aplecându-se înainte şi trăgând din ea încontinuu. Era îmbrăcat pentru cină, cum îi era obiceiul seara, deşi era singur.

—§• Există şi o a treia cale pe lângă celelate două, spufl Birkin. Muncă, iubire şi luptă. Uiţi de luptă.

— Cred ca da, spuse Gerald. Ai

practicat vreodată boxu!/ i ^ Nu.

— Ah!

Gerald îşi ridică privirea şi suflă fumul încet în aer.

—De ce? întrebă Birkin.

— Aşa. Mă gândeam să facem o

rundă. Poate că e adevărat — vreatr

să lovesc ceva. E o sugestie.

—Deci crezi că ai putea tot atât de bine să mă loveşti/ întrebă Birkin.

Pe tine? Păi...poate. Prieteneşte, bineînţeles.

—Desigur! spuse Birkin, muşcător.

Gerald stătea sprijinit de poliţa şemineului. Privi în jos sprs Birkin şi ochii îi fură străfulgeraţi de un fel de teroare ca»iochil unui armăsar care sunt injectaţi şi ieşiţi din orbite, întorşi sâ privească înapoi, încremeniţi de groază.

—Simt că dacă nu sunt atent, o să ajung să fac ceva stupid, spuse el.

— Nu văd de ce n-ai face-o, zise Birkin, rece.

Gerald asculta cu nerăbdare. Continua să privească în jos îl Birkin, de parcă

ar fi vrut să descopere ceva la celălalt bărbat. 1 — Am practicat cândva luptele corp la corp, spuse BirkinJ Am locuit în aceeaşi casă cu un japonez 65 Sentiment de plictiseală şi nemulţumire.

la Heidelberg 66 şi m-a învăţat câte ceva. Dar nu prea am avut talent niciodată.

— Nu mai spune! exclamă Gerald. E unul dintre lucrurile pa care nu le-am văzut niciodată pe viu. Te referi la jiu-jitsu, bănuiesc?

330. D.H.

■St Da, dar nu am talent la chestiile astea, nu mă interesează. !

— Nu? Pe mine, da. Care-i prima figură?

— Am să-ţi arăt ce ştiu, dacă vrei, spuse Birkin.

-—Vrei? Chipul lui Gerald se crispă o clipă într-o expresie ciudată, zâmbitoare, în timp ce spuse: Păi, mi-ar plăcea tare mult. 1 — Atunci o să încercăm jiu-jitsu. Doar că nu prea o să fii în stare de mare lucru în cămaşa asta scrobită. »— Atunci hai să ne dezbrăcăm şi să o facem cum trebuie. Stai puţin. K Sună clopoţelul şi-l aşteptă pe majordom.

—Adu câteva sandvişuri şi nişte sifon, îi spuse el omului, şi apoi să nu mai fiu deranjat în seara asta.

*

Majordomul ieşi. Gerald se

întoarse către Birkin, cu ochii «prinşi. ;

— Şi te-ai luptat cu un japonez? îl

întrebă el. Dezbrăcaţi?

I — Uneori.

I — Zău! Şi deci, cum era ca luptător?

I — Cred că bun, nu mă pricep. Era foarte rapid, alunecos şi plin de scântei electrice. E remarcabil ce forţă fluidă şi ciudată pare să existe în acei oameni...nu-i o strânsoare omenească...e ea aceea a unui polip.

Gerald dădu din cap afirmativ.

I — Aşa am bănuit şi eu, zise el, numai uitându-mă la ei. Mă cam dezgustă.

' — Te dezgustă şi te atrag în acelaşi timp. Sunt foarte respingători atunci când sunt reci şi au o culoare cenuşie. Dar atunci când sunt încinşi şi incitaţi există o atracţie supremă, emană un fluid electric ciudat, precum ţiparii.

—Mda, probabil.

Servitorul aduse tava şi o puse pe masă.

—Să nu mai fiu deranjat, spuse Gerald.

Uşa se închise.

—Ei bine, zise Gerald. Ne dezbrăcăm şi începem? Vrei să bei ceva mai întâi?

— Nu.

— Nici eu.

Gerald închise bine uşa şi împinse mobila deoparte. Camera arăta spaţioasă, acum că se făcuse loc, şi podeaua era acoperită cu un covor gros.