"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » Romanian Books » „Dileme etice în psihoterapie” de Samuel J. Knapp

Add to favorite „Dileme etice în psihoterapie” de Samuel J. Knapp

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:

220 termenii creşterii numărului de clienţi ( din perspectiva businessului), atunci implicaţiile etice ale publicităţii (cadrul etic) pot fi neglijate în procesul de luare a deciziilor. Psihologii pot reduce riscul de relaxare etică păstrându-şi în minte principiile etice încă de la începutul deliberării cu privire la alegerea metodei publicitare.

Respectarea deciziilor pacientului

cu privire la obiectivele tratamentului

Pe lângă tema privitoare la cadrul desfăşurării terapiei, psihologii trebuie să aibă discuţii cu pacienţii lor şi în legătură cu consimţământul informat, pentru a se asigura că aceştia înţeleg o multitudine de aspecte importante, inclusiv „natura şi cursul terapiei, onorariile, implicarea terţelor părţi şi limitele confiden­

ţialităţii" (Articolul 1.01, Consimţământul informat cu privire la terapie). Psihologii care valorizează respectul faţă de autonomia pacientului şi practică etica pozitivă vor dori să-şi implice pacienţii - atât la începutul relaţiei, cât şi în anumite momente pe parcursul tratamentului - în toate deciziile cu privire la tratamentul lor care sunt indicate din punct de vedere clinic.

Acordul copiilor şi adolescenţilor

asu pra obiectivelor tratamentu I ui

Articolul 3.10b al Codului Etic al APA le cere psihologilor să

„caute ... acordul" celor care nu pot consimţi legal cu privire la tratament. În Capitolul 2 am discutat despre nevoia de a păstra echilibrul între respectul faţă de autonomia copilului sau adolescentului cu privire la implicarea lui în tratament ca aspect al SAMUEL ]. KNAPP, MICHAEL C. GOTTLIEB, MITCHELL M. HANDELSMAN

respectării principiului primatului stării de bine a pacientului 221

(starea de bine a copilului), în contextul autonomiei părinţilor, cei care trebuie să autorizeze tratamentul. Adeseori, lipsa acordului cu privire la obiectivele terapiei poate implica informaţii extrem de sensibile. Exemplul următor prezintă o asemenea situaţie: Probleme de orientare sexuală în cazul unui adolescent Un adolescent s-a prezentat pentru terapie cu simptome de depresie. Psihologul a decis să-l primească pe băiat în terapie individuală şi, în timp, a devenit evident că acesta se lupta cu sentimente de atracţie faţă de persoane de acelaşi sex. Părinţii lui, creştini fundamentalişti, ar fi văzut cel mai probabil atrac­

ţia faţă de acelaşi sex ca pe un eşec moral şi s-ar fi aşteptat capsihologul să îl trateze pe adolescent de o asemenea manieră

încât să-l elibereze pe fiul lor de astfel de sentimente. Psihologul era un susţinător al homosexualităţii şi nu era de acordsă facă aşa ceva.

Ar fi corect ca acest psiholog să continue să îl trateze pe băiat şi să accepte plata din partea părinţilor chiar dacă lucrează asupra altor aspecte decât cele la care s-ar aştepta părinţii şi este tolerant faţă de comportamente sau sentimente pe care părinţii le-ar considera mai degrabă ofensatoare? Principiul primatului stării de bine a pacientului ar sugera ca psihologul să continue să-l trateze pe băiat folosind metode terapeutice care să îl ajute pe acesta să-şi exprime liber emoţiile sexuale. De asemenea, respectul faţă de autonomia pacientului poate sugera că adolescentul are dreptul de a alege temele pe care doreşte să le exploreze în terapie. Totuşi, să analizăm potenţialul de conflict de interese: continuarea tratamentului adolescentului ar fi mai degrabă interesul personal al psihologului, faptul că pacientul Dileme etice în psihoterapie ■ Consimţământu I informat

Are sens

Copyright 2023-2059 MsgBrains.Com