Dar ea se uită în oglinda de deasupra chiuvetei, se cercetează. Faţa nudă, părul răvăşit. Se uită la ceasul ei de aur. Doamne, ce epavă! spune ea. Trebuie să plec.
161
- ASASINUL ORB -
The Mail and Empire, 15 decembrie 1934
ARMATA ÎNĂBUŞĂ VIOLENŢA GREVEI
PORT TICONDEROGA, ONTARIO
O nouă violenţă a izbucnit ieri în Port Ticonderoga, ca o continuare a turbulenţelor din această săptămână legate de încheierea negocierilor, greva şi încetarea activităţii la Chase and Sons Industries Ltd. După ce forţele poliţieneşti s-au dovedit depăşite numeric şi adunarea legislativă a provinciei a solicitat întăriri, primul-ministru a autorizat intervenţia în interesul siguranţei publice a unui detaşament al Royal Canadian Regiment, care a sosit după-amiază la ora două.
Acum situaţia a fost declarată stabilă.
Înainte ca ordinea să fie restabilită, un miting al greviştilor a scăpat de sub control. Vitrinele magazinelor de pe strada principală a oraşului au fost sparte, înregistrându-se jafuri de proporţii. Mai mulţi patroni de magazine, care au încercat să-şi apere proprietatea, se află în spital din cauza contuziilor. Se spune că un poliţist e în stare gravă, după ce a fost lovit în cap cu o cărămidă. La primele ore, în Fabrica Unu a izbucnit un incendiu, care însă a fost stins de pompierii oraşului. Se fac investigaţii, fiind bănuită
premeditarea. Paznicul de noapte, domnul Al. Davidson, a fost îndepărtat din calea flăcărilor, însă s-a constatat că
murise din cauza unei lovituri în cap şi a inhalării de fum.
Sunt căutaţi autorii acestei atrocităţi, şi au fost identificaţi deja mai mulţi suspecţi.
Redactorul-şef al ziarului din Port Ticonderoga, domnul Elwood R. Murray, a afirmat că tulburările au fost cauzate de băutura introdusă în mulţime de mai mulţi agitatori din afară. El a susţinut că muncitorii locali respectă legea şi nu s-ar fi răzvrătit dacă nu ar fi fost provocaţi.
Domnul Norval Chase, preşedintele companiei Chase and Sons Industries Ltd., nu a fost disponibil pentru comentarii.
162
- MARGARET ATWOOD -
Asasinul orb: Caii nopţii
Săptămâna asta altă casă, altă cameră. Măcar aici ai loc să te mişti între uşă şi pat. Draperiile sunt mexicane, cu dungi galbene şi albastre şi roşii; patul are tăblia de la căpătâi din arţar cu ochi de păun; pătura Hudson’s Bay, stacojie şi aspră, zace aruncată pe podea. Pe perete, un poster cu o coridă spaniolă. Un fotoliu, din piele maro; un birou, stejar afumat; un borcan cu creioane, toate bine ascuţite; un suport de pipe. Mirosul distinctiv de tutun îngroaşă aerul.
Un raft cu cărţi: Auden, Vehlen, Spengler, Steinbeck, Dos Passos. Tropicul Racului, la vedere, trebuie să fi fost strecurată la vamă. Salammbô, Evadatul ciudat, Amurgul zeilor, Adio arme. Barbusse, Montherlant. Hammurabis Gesetz: Juristiche Erläuterung. Acest alt prieten are preocupări intelectuale, se gândeşte ea. Şi mai mulţi bani.
Prin urmare, mai puţin demn de încredere. Are trei pălării diferite în vârful curbat al cuierului de lemn, precum şi un halat ecosez, caşmir pur.
Ai citit vreuna dintre cărţile astea? întrebase ea după ce intraseră şi el încuiase uşa. În timp ce îşi scotea pălăria şi mănuşile.
Câteva, a spus el. Nu a dezvoltat. Întoarce-ţi capul. I-a scos din păr o frunză.
Cad deja.
Ea se întreabă dacă prietenul ştie. Nu doar că există o femeie – vor fi aranjat ceva între ei ca prietenul să nu dea peste ei, bărbaţii fac asta – ci cine e ea. Cum o cheamă şi aşa mai departe. Speră că nu. Îşi dă seama după cărţi, şi mai ales după posterul cu corida, că acest prieten i-ar fi ostil din principiu.
Astăzi el e mai puţin impetuos, mai îngândurat. Ar vrea să
zăbovească, să întârzie. Să examineze minuţios.
De ce te uiţi aşa la mine?
Te memorez.
163
- ASASINUL ORB -
De ce? a întrebat ea, punându-i mâna la ochi. Nu-i place să fie examinată aşa. Pipăită cu privirea.
Ca să te am mai târziu, a spus el. După ce voi fi plecat.
Termină! Nu strica ziua.
Bate fierul cât e cald, a spus el. Acesta e mottoul tău?
Mai curând, nu cheltui tot ce ai, mâine nu ştii de ce dai, a spus ea. Atunci el a râs.
Acum e înfăşurată bine în cearşaful tras peste sâni; e lipită
de el, cu picioarele ascunse în lunga şi sinuoasa coadă de peşte de bumbac alb. El are mâinile sub cap; se uită în tavan. Ea îi dă să soarbă din băutura ei, whisky cu apă de data asta. Mai ieftin decât whisky-ul scoţian. Avusese de gând să aducă de la ea ceva bun – ceva băubil – dar până
acum a uitat.
Continuă, spune ea.
Trebuie să am inspiraţie, spune el.