― O, Dumnezeule! spuse Paul consternat, undeva între amuzament, uimire şi teroare. Ce dracu-i prostia asta?
Duba abia se oprise când uşa din spate se deschise brusc şi un tip îmbrăcat în pantaloni de camuflaj şi un tricou "cap-de-mort" sări din ea.
Într-o mână ţinea ceva ca un pistol mare şi negru iar, pentru o clipă de groază, Paul crezu că era o armă pentru gaze lacrimogene. Apoi tipul o ridică la umăr şi o roti spre casă, iar Paul văzu că era o minicameră. Din faţă cobora o femeie tânără, drăguţă, aranjându-şi părul blond şi oprindu-se pentru o privire asupra machiajului ei în oglinda retrovizoare, înainte de a se apropia de camera-man.
Ochiul lumi exterioare, care o slăbise din vedere în ultimii ani pe Lady Dragon, se reîntorsese răzbunător.
Paul se trase repede înapoi, sperând că a făcut asta la timp.
Ei bine, dacă vrei să ştii asta. cu siguranţă, trebuie doar să urmăreştiştirile de la ora şase, gândi el şi fu nevoit să-şi ducă ambele mâini la gură ca să-şi înfrâneze chicotelile.
Uşa de la bucătărie se deschise brusc şi se trânti.
― Plecaţi dracului de aici! strigă Annie. Căraţi-vă de pe proprietatea mea!
Vag:
― Domnişoară Wilkes, dacă ne-aţi putea acorda doar câteva...
― Puteţi primi câteva încărcături duble din puşca de vânătoare, direct pe gaura curului, dacă nu vă căraţi de aici!
― Domişoară Wilkes, sunt Glenna Roberts de la KTKA...
― Nu-mi pasă nici dacă eşti John Q. Jesus Johnnycake Christ de pe planeta Marte! Căraţi-vă de pe pământul meu sau sunteţi MORŢI!
― Dar...
― BUMM!
Oh, Annie, o Isuse, Annie a ucis-o pe reportera aia stupi...
Se duse înapoi la fereastră şi aruncă o privire afară. Nu avea încotro
― trebuia să vadă. Imediat îl cuprinse un val de uşurare. Annie trăsese în aer. Acest avertisment se părea că-şi făcuse foarte bine efectul. Glenna Roberts se repezi să urce în dubă, alergând aplecat şi cu capul în jos.
Camera-man-ul îndreptase aparatul de filmat spre Annie; Annie îndreptă
puşca spre el; camera-man-ul, ajungând la concluzia că ţine mai mult să
rămână în viaţă decât s-o filmeze pe Lady Dragon, se retrase imediat spre uşa din spate a dubei. Înainte de a reuşi el să închidă uşa, maşina deja pornise, retrăgându-se cu spatele pe alee.
Annie îi privi plecând, ţinând puşca într-o mână, apoi se întoarse lent în casă. El auzi zgomotul atunci când ea aşeză puşca pe masă. Ea veni în camera lui Paul. Arăta mai rău decât oricând; trasă la faţă şi palidă, cu ochii foarte agitaţi.
― S-au întors, şopti ea.
― Linişteşte-te.
― Ştiam că împeliţaţii aia vor reveni. Şi acum s-a întâmplat.
― Au plecat Annie. Tu i-ai obligat să plece.
― Niciodată nu renunţă. Cineva le-a spus că poliţistul ăla a fost la Lady Dragon acasă înainte să dispară. Deci au venit.
― Annie...
― Ştii ce vor ei? întrebă ea.
― Bineînţeles. Am avut de a face cu presa. Vor ce au dorit întotdeauna ― ca tu să faci vreo greşeală în timp ce merge aparatul şi cineva să le dea mulţi bani pe film. Dar, Annie, trebuie să te li..
― Asta doresc ei, spuse ea şi îşi ridică mâna la frunte. Apoi o trase brusc în jos, lăsând în urmă patru zgârieturi însângerate. Sângele îi curgea pe sprâncene, în ochi, pe obraz.
― Annie! încetează!
― Şi asta!
Se pălmui pe obrazul stâng, cu palma stângă, destul de tare ca să
lase urme.
― Şi asta!
Urmă obrazul drept, chiar mai tare, până la sânge.
― ÎNCETEAZĂ! strigă el.
― Asta doresc ei! ţipă ea.
Îşi ridică mâinile şi le puse pe răni, acoperindu-le. Apoi îşi îndreptă