În consecinţă, stimulau şi recompensau orice asasinat impecabil, făcut cu sânge rece, orice inovaţie în uciderea mai rapidă şi mai economicoasă a deţinuţilor, tinzând mereu spre perfecţionarea exterminării în masă –
preocuparea lor de bază, meseria lor preferată.
BERUF
SSiştii torturau, ucideau nu cu furie, nu din răzbunare, nu cuprinşi de delirul luptei cu duşmanul, ci calm, metodic, chibzuit. Ei practicau asasinatul, ca einen Berui, ca pe o, meserie.
SSHauptcţurrnfuhrer iul doctor Mengele intra în lagărul L să
selecţioneze HăftUngii pentru ^crematoriu, pus la punct, spilcuit ca pentru ceremonial: uniformă proaspăt călcală, cizme lustruite lună, cravaşa nouă.
La selecţionări, Mengele era mereu bine dispus. Fredona. Faţa sa radia satisfacţie, plăcere. O singură dată a fost văzut încruntat. Ordonase să se selecţioneze 50 dă deţinute pentru muncă în Germania. Când a verifkat detaşamentul sa oprit în faţa celui deal treilea rând.
— Cine a făcut selecţionarea? A întrebat el furios pe cei din suită, ' v întradevăr, cea dea doua deţinută dm rândul al treilea era numai piele şi oase. Un vânt mai puternic ar fi doborâto la pământ. Privea drept înainte cu nişte ochi mari, pătrunzători, care te răscoleau. Probabil, ochii ei iau înmuiat inima
pentru o frântură de clipă, bătrânului Oberschariiihrer, amintmdui doi ochi asemănători: ai soţiei, ai fiicei ori ai surorii sale.
— () berschariuhrerul Schmidt, liert HauptsUirmHxkrer, răspunse speriat cel căruia i se adresase Mengele;
— De cât timp e la BirkenauAuschwitz?
— De trei luni, domnule căpitan.
— Laţi adus degeaba aici. Mâine să fie trimis pe front.
Nuşi cunoaşte semen Berui, meseria.
1 Căpitan în SS.
BESTIALITÄT
Pianista. Aşa îi ziceau celelalte deţinute. Sosise în lagăr pe un ger cumplit, în iarna lui '44. Avea 20 de ani şi cinci titluri câştigate la concursuri internaţionale.'Mama ei rupea mereu câte o fâşie din hainele zdrenţuite pentru ai înfăşură şi proteja degetele. Spre primăvară, întro seară, la Appell, în clipa când SSistul a trecut prin dreptul rândului lor, fetei ia zvâcnit mâna. SSistul a observat. Sa oprit şi a lăsat săi cadă ţigara. „Ridico!”, a ordonat el.
În momentul când fata sa aplecat şi a vrut să apuce ţigara, SSistul a făqut un pas şi sa lăsat cu toată greutatea pe mâna fetei, care a început să
ţipe. Mama, disperată, sa repezit spre SSist. Acesta, cu o singură lovitură, a trântito la. Pământ. Femeia sa ridicat repede în genunchi şi, cuprinzând cu braţele cizma călăului, a încercat să salveze mâna fetei. SSistul a scos pistolul, 1a îndreptat spre ceafa mamei şi a apăsat pe trăgaci, fără pripeală, cu încetineală chiar, în timp ce strivea, răsucinduşi călcâiul, degetele fetei.
Întro zii, la Birkenau, un Häftling din lagărul E şia zărit, printre sârmele ghimpate, unicul frate rămas în viaţă.
(Restul familiei 'pierise de mult, în ghetou, în timpul deportării, prin alte lagăre). Ca scăpat din lanţuri, sa repezit spre gard strigând numele fratelui său. Auzindu1, cel din lagărul D făcu acelaşi lucru. Au ajuns deodată în faţa gardului. In prima clipă nu şiau spus nimic. Emoţia lea oprit până şi respiraţia. In clipa următoare a fost prea târziu săşi mai spună ceva. Din cele două turnuri de pază, situate la capetele gardului, SSiştii au apăsat pe trăgaciul automatelor. Trupurile celor doi fraţi sau prăbuşit peste firele de sârmă ghimpată prin care gonea curent de înaltă tensiune. In timp ce se prăbuşeau, fraţii şiau întins mâinile unul spre altul. Când degetele sau atins nau mai putut transmite nici un fior.
Trupurile le erau carbonizate.
La Mauthausen, în iarna lui 1943/44, un tânăr Häftling bolnav de dezinterie a întârziat două minute de la Appell. O asemenea încălcare a disciplinei era suficientă pentru a declanşa die Bestialität, bestialitatea oricărui SSist. Drept pedeapsă, când a ajuns la cariera unde lucra detaşamentul din car, e făcea parte, Kommandoführerul ia ordonat tânărului Häftling să1
urmeze până la râuleţul din apropiere, Care de peste o lună fusese acoperit cu un strat gros de gheaţă.
— Schnell, în mijlocul râului şi străpunge gheaţa cu hârleţul, urlă SSistul.
Tânărul izbuti cu greu să spargă gheaţa făcând o gaură cu un diametru de aproape o jumătate de metru.
— In apă, ţipă Kommandoführerul şi, pentru aşi întări ordinul, îl izbi pe Haltung cu o bâtă de care nu se despărţea niciodată.
Tânărul se supuse, dar, apa nefiind, prea adâncă, partea de sus a corpului îi rămase afară.
Furios, Kommandofilhrerul începu să1 izbească din nou cu bâta, silindu1 să se lase, pe vine, până dispăru sub gheaţă. Din când încând, nenorocitul scotea capul să respire.
SSistul îl lăsa câteva secunde săşi mai tragă răsuflarea, apoi, cu o ploaie de lovituri, îl obliga iarăşi să se scufunde.
Scena se repetă de câteva ori, apoi SSistul îi ordonă să iasă din apă şi să
stea în poziţie de drepţi.
Era un ger cumplit. Foarte repede, hainele deţinutului se transformară
întrun înveliş de gheaţă. Se transformă în ţurţuri până ş (i apa cei şiroia pe faţă.
După un sfert de oră, Kommandotührervl, grăbinduse să se retragă la căldură, îi oferi j^äfflingului o alternativă: să lucreze până seara în hainele lui de gheaţă ori să, meargă spre turnul de pază pentru a fi împuşcat.
Hăitlingavu un moment de şovăială, scurt cât o tresărire, apoi se îndreptă spre turnul de pază.
După eliberare, în faţa tribunalului, unul din zecile de mii de călăi SSişti, Gustav Sorge, supranumit „Gustav cel de fier”, care a servit 8 ani în diferite lagăre de concentrare şi a ajuns, din şef de bloc, comandant de lagăr, a fost întrebat de procuror:
— La ancheta preliminară aţi declarat că toţi SSiştii din lagăr, în mai mare sau mai mică măsură, waren Bestien, au fost bestii.
Sorge: Da, este adevărat, das waren alle Bestien, toţi au fost nişte bestii.
Procurorul: Prin ce se manifesta ihre Bestialität, bestialitatea lor? „ v '. '