📘 Limbajul morții – Oliver Lustig

Primul Krematorium de concepţie* nouă, de. Dimensiuni industriale, precum şi prima instalaţie de gazare modernă au fost gata pentru a fi inaugurate'la sfârşitul lunii februarie 1943.

Într­unul din procesele­verbaie ale şedinţelor Tribunalului militar internaţional de la Nürnberg s­a consemnat: „Oaspeţi de seamă din Berlin au asistat ia inaugurarea primului crematoriu în martie 1943. Programul prevedea gazarea şi arderea a 8000 de evrei din Cracovia. Oaspeţii, printre care se aflau

şi persoane civile, au fost cât se poate de mulţumiţi şi se înghesuiau la vizeta amenajată în uşa camerei de gazare.

Ei se întreceau în a lăuda această instalaţie nou construită”.

Dar nici capacitatea acestui, crematoriu n­a putut face faţă ritmului în care se ucidea la Birkenau­Auschwitz. S­au mai construit rapid încă trei asemenea crematorii. Şi astfel, din primăvara anului 1943 şi până spre sfârşitul anului 1944, la Birkenau au ars zi şi noapte (cu excepţia perioadelor când se aflau în reparaţie) crematoriile numărul 1, numărul 2, numărul 3 şi numărul 4.

Vorbind despre capacitatea crematoriilor, Rudolf Hoss a declarat: „Cifra cea mai mare, din vara anului 1944, în timpul acţiunii din Ungaria a atins, în 24 de ore, ceva peste 9000, prin gazare şi incinerare în toate instalaţiile de care dispuneam.”.

În ziua câiid am sosit cu părinţii şi fraţii mei la Birkenau – la 9 iunie 1944 – ardeau toate patru crematoriile. De aceea n­am putut afla, nu voi afla niciodată în care din ele, în numărul 1. 2. 3. Sau în numărul 4 au fost arşi mama mea Iolanda, fraţii mei gemeni – Cornel şi Cornelia – şi mezinul familiei –

Valentin.

KRISTAIXNACHT

Eliminarea evreilor din viaţa Germaniei naziste a început imediat după

venirea la putere a lui Hitler şi s­a făcut organizat, cu o consecvenţă

impecabilă, cu o meticulozitate tipic nazistă. Prigoana împotriva evreilor devenise politică oficială de stat. Treptat, dar perseverent, evreii au fost interzişi în toate profesiile, excluşi din toate activităţile, înlăturaţi din toate funcţiile.

Fiecare lovitură, interzicere, excludere a fost precedată de o anumită pregătire psihologică, după care a urmat elaborarea unui decret, promulgarea unei legi sau anunţarea unei dispoziţii.

Toate acestea însă cereau timp, iar căpeteniile naziste apreciau că den Judenverfolgung, prigonirea eyreilor, se desfăşoară prea lent, insuficient de dur şi spectaculos. Căutau cu luminarea un prilej care „să justifice” în faţa opiniei internaţionale trecerea la un atac general. ­

Şi prilejul s­a ivit. La 7 noiembrie 1938, un tânăr evreu germanp­polonez, Hörschel Grünspan, a intrat în ambasada hitleristă de la Paris şi 1­a împuşcat mortal pe Ernst von Rath, consilier al ambasadei\par Două zile i­au fost suficiente Gesiapo­ului să organizeze şi să dezlănţuie, în întreaga Germanie, einen Judenpogrom, un pogrom împotriva evreilor, care să pară „eine spontane VOlksempörung', „o spontană indignare populară”.

Ordinul de organizare, la 9 noiembrie 1938, a „indignării spontane” a poporului, semnat din partea Gesrapo­uiui de Müller, a fost trimis tuturor inspectoratelor şi posturilor poliţiei de stat şi prevedea nu numai ce şi cât să se distrugă şi să se devasteze, ci şi câţi sä fie arestaţi: „efwa 20000­ 30000 Juden”, circa 20000­30000. De evrei. Pentru ca acţiunea să se desfăşoare la dimensiunile preconizate, ordinul stabilea ca poliţia să facă apel la trupele SS.

În noaptea de 9/10 noiembrie, haitele naziste s­au năpustit turbate, ca la un semnal, în toate oraşele Re/ch­uiui deodată, asupra sinagogilor şi magazinelor evreieşti, prădându­le şi incendiindu­le; au pătruns în case, asasinând şi jefuind; evreii prinşi pe străzi au fost batjocoriţi, maltratau, ucişi.

Asfaltul străzilor s­a acoperit literalmente cu cioburile de cristal alé vitrinelor magazinelor evreieşti sparte, ale ferestrelor sinagogilor dărâmate. De aici denumirea de Kristallnacht, noaptea cristalelor, dată acestei nopţi a urii, a nebuniei, a crimei.

1 Este vorba de faptul că, la 28 octombrie 1938, poliţiştii tui Heydrich bat la uşile a 17000 de evrei cetăţeni polonezi care locuiau iri Germania. Hitler, profitând de anularea, paşapoartelor acestora de către guvernul polonez, organizează prima mare deportare de ovrei din istoria modernă. Îmbarcaţi în trenuri şi camioane – lăsându­i să­şi ia cu ei, du” întregul lor avut, doar eât, au putut purta pe umeri – miile de evrei arestaţi sunt duşi spre graniţa poloneză.

In apropierea staţiei Benschen, evteii sunt debarcaţi şi hăituiţi ca vitele peste câmpuri spre răsărit. Poliţiştii lui Heydrich mânuiau fără îndurare cravaşele, bâtele, patul puştilor. Bătrâni şi femei cu copii în braţe, bolnavii se prăbuşesc sleiţi de puteri. Sunt călcaţi în picioare. Mulţi nu se mai pot ridica. Rămln acolo pentru totdeauna. Printre cei hăituiţi se află şi Sendel Grynszpan cu soţia şi copiii.

— Ajuns cu mâinile goale în Polonia, el descrie cele întâmplate într­o scrisoare pe care o trimite fiului său Herszel Grynszpan. Hotărât să st răzbune pe cont propriu şi, totodată, să atragă atenţia opiniei publice asupra prigoanei dezlănţuite în Germania împotriva evreilor, Herschel Grunspan (sub acest nume avea să fie cunoscut în întreaga lume) se hotărăşte să săvârşească

temerarul act.

Bilanţul liristallnacht­ulm, nopţii cristalelor, a fost sumbru: 267 de sinagogi şi case de rugăciuni incendiate; peste şapte mii de magazine evreieşti complet demolate, altele arse din temelii, zeci de mii de vitrine sparte, mii de întreprinderi şi locuinţe devastate; aproape o sută de morţi, mii de răniţipeste 26000 de evrei sunt scoşi din paturile lor, arestaţi şi trimişi în lagăre de concentrare. La Buchenwaid, 'a Dachau, la Sachsenhausen.

Urmările KristaUnachf­ului, nopţii cristalelor, au fOst şi mai sumbre.

— La numai trei zile, la 12 noiembrie, într­o şedinţă prezidată de Goring –

au participat Giirtner, ministrul justiţiei, dr. Fricfc, ministrul de interne, Heydrich, şeful Gesfapo­ului din Berlin, Funie, ministrul economiei, alţi miniştri, inclusiv Gobbels, care declarase că modul legal în care se rezolva problemă evreiască în Reich este cel mai loial şi mai uman posibil – „s­a hotărât ca toate deteriorările produse magazinelor, întreprinderilor şi locuinţelor evreieşti în 8, 9 şi 10, 11 noiembrie 1938 să fie înlăturate de proprietarii evrei pe cheltuiala lor proprie”. Aceste măsuri „loiale şi umane” au fost intitulate.

Dispoziţii pentru refacerea tabloului străzilor„. Concomitent, drept urmare la KristaUnacht, noaptea cristalelor, în aceeaşi şedinţă, evreilor li s­a impus, drept ispăşire, să plătească Reich­uhii un tribut colectiv de un miliard de mărci. Asta

îi va potoli (pe evrei – n.n.) – a comentat Goring, Porcii nu vor mai comite curând un al doilea asasinat”.

S­a discutat, totodată, elaborarea unor măsuri care să­i umilească „mai tare” pe evrei. Spicuim din procesul­verbal întocmit cu acest prilej: Goring s „. Eu rog insistent pe cei în drept să ia, una după alta, măsurile necesare pentru arienizarea economiei.

Ideea de bază este următoarea: evreul este scos din economie şi cedează

statului bunurile sale economice.”.

Gobbels: „. Consider necesar să se emită acum o dispoziţie prin care să

se interzică evreilor să frecventeze teatrele, cinematografele şi circurile germare.

Mai e necesar ca evreii să se retragă peste tot din viaţa publică. Să se interzică

evreilor să frecventeze staţiunile balneare şi climaterice germane. Consider necesar ca evreii să fie scoşi cu totul din şcolile germane.”.

Iieydrich i „. Eu trebuie să iau măsuri în Germania care să­i izoleze pe evrei. Pentru izolare, eu aŞ face, pe scurt, propuneri de natură pur poliţienească, de pildă însemnarea personală a evreilor, decretându­se: Fiecare evreu treouie să poarte un anumit semn.”.

Funii i „Evreul trebuie strâns tare*.

Ceea ce a urmat după Kristallnacht, după noaptea cristalelor a fost cel mai bine caracterizat chiar de Goring, care a simţit nevoia să exclame în încheierea şedinţei la care ne­am referit: „N­aş vrea să fiu evreu în Germania”.

KUGEL­ERLASS

Cei care intrau pe poarta unui lagăr de concentrare avean destinul pecetluit Speranţa de a supravieţui era ca şi ihexistentă. Pentru unii ea era ab ovo exclusă. Printre aceştia se numărau toţi cei care erau trimişi în lagăr ca urmare a Kugel­Erlass­ului, a ordonanţei glontelui.