„Domnul artist”, cum. Îi spun cei mai mulţi, e de curlnd în baraca noastră. Nea povestit, din prima zi, întreaga lui viaţă. A vorbit cu entuziasm despre succesele sale pe scenele teatrelor din Budapesta, despre viaţa artiştilor, despre planurile lui. Zile în şir nea vorbit despre soţia lui.
— O cheamă Szilâgyi Szabo Eszter, ne spunea el. Trebuie so cunoaşteţi, este artistă de cinema. Neam căsătorit anul trecut. Nu neam cununat la primărie. Ştiţi, o iubesc foarte mult. Ea e creştină. Eu evreu. Naş fi vrut pentru nimic în lume să i se întâmple ceva din pricina mea.
Întro zi, a scos o poză din buzunar. Priviţio! Să nu ziceţi că mă laud.
Poza a umblat din mână în mână.
— Cum aţi salvat poza? Lam întrebat noi.
— Eu nam fost ia Auschw irz. Evreii din Budapesta nau fost deportaţi.
Când însă au preluat szalasyştiî puterea au început nişte pogromuri groaznice.
Evreii au fost scoşi cu zecile de mii din case şi sub ameninţarea mitralierelor au fost duşi. Şi împinşi în Dunăre. Pe mine mau prins întâmplător pestradă, ca pe alâţia alţii, şi din Budapesta neau adus direct în lagărele de concentrare.
Der Künstler, artistul S. are o memorie extraordinară.
Cunoaşte nu numai rolurile pe care lea jucat, ci piese întregi.
Are un talent de aşi schimba vocea, de a da o intonaţie atât de diferită
replicilor, încât dacă închizi ochii ai impresia că fiecare rol este jucat de un alt artist, Când termină, izbucnesc ropote de aplauze, iar lui îi strălucesc ochii de bucurie. Aplauzele sunt numai avansul. Adevărata răsplată pentru arta lui şio primeşte a doua zi seara. Când se primeşte mâncarea, unul din noi ia o gameiă
şi trece cu ea pe la toţi oamenii din baracă. Fiecare Häftling dă o lingură sau măcar o jumătate de lingură de mâncare pentru artist.
Se adună aproape o porţie întreagă. În aplauzele tuturor, gamela, cu noua porţie de mâncare, este înmânată artistului.
În lagărele de concentrare naziste, fiecare strop de mâncare reprezintă o comoară. Nu o dată trebuie să fii martorul unor spectacole jalnice când treipatru Hăitlingi se reped la o coajă de cartof. SSiştii privesc satisfăcuţi şişi zâmbesc: Am reuşit! Leam înfrânt demnitatea.
Nui adevărat! E o minciună. SSiştii se amăgesc! Adevărul e altul.
Adevărul e că întrun lagăr înconjurat cu sârmă ghimpată şi păziţi de SSiştii îndobitociţi, Häftlingii unei barăci, osândiţi la moarte, dau de două ori pe săptămână, dau de bunăvoie, din tot sufletul, câte o lingură de mâncare pentru artist, pentru artă, pentru1 viaţă!
Mam împrietenit cu artistul. Când mergem la lucru, intram totdeauna în acelaşi rând.
— Când voi fi din nou liber, îmi spunea el, Voi da un spectacol mare în cinstea voastră^ a tuturor celor care neam cunoscut aici, în lagăr. Spectacolul îî voi anunţa cu luni de zile înainte, prin ziare, ca să puteţi veni cu toţii.
Decorul va fi sobru. Întreaga scenă va fi interiorul unei barăci. Voi juca în haine de Häftling. După spectacol vom face un banchet. Eu no sămi comand tacâm.
Voi păstra gamela de acum.' Voi merge pe rând la fiecare sămi daţi câte o lingură de mâncare. Va fi uri banchet de pomină. Toate ziarele vor scrie despre el.
HäftUngul S, na mai dat spectacol la Budapesta. Nici banchetul na mai avut loc. HăftHngxu S. a murit, de foame, cu două zile înainte de eliberare.
Oricâ't ar părea de paradoxal.
— Lagărele de exterminare naziste aveau, pe lângă şefi de Bunicere, şefi de camere de fiazare, şefi de crematorii şi Lagerarzt, medicşef al KZului, n lagărele mai mari, Lageiarztul, mediculşef, avea în subordine mai mulţi doctori. Aproape Loţi erau ofiţeri SS, Principala lor îndeletniciri; ca a oricărui SSist, era moartea.
Deşi îmi dau seama cât sunt de incredibile pentru orice „dicţionar”, totuşi, mă simt dator să enunţ câteva din preocupările medicilor SSişti din lagărele de concentrare. Mă rezum să consemnez numai dintre acelea pe care lea enumerat Rudolf Höss, comandantul lagărului BirkenauAuschwitz, în fafa Tribunalului militar internaţional de la Nürnberg: săi trieze pentru cretrtatoriu, imediat după coborârea din vagoane, acolo pe rampă, pe toţi deportaţii inapţi pentru muncă, inclusiv bătrânii, bolnavii, mamele şi copiii până la 14 ani. Să fie prezenţi ta exterminările din camerele de gazare, să
constate dacă exterminarea a fost totală. Să se convingă, prin sondaje, că
Hättjingü din Sonderkommando au smuls tuturor celor gazaţi dinţii de aur.
Săi trieze săptămânal pe bolnavii gravi d>n Revieruri şi săi trimită la exterminare) săi ucidă prin injecţii pe cei care nu se puteau ridica din pat. Să
asiste la toate execuţiile prin spânzurare şi prin împuşcare în ceafă.
Oricât de Îngrozitoare este această înşiruire, trebuie spus că cele consemnate reprezintă doar o parte, şi relativ mică, a activităţii medicale criminale din lagăre în comparaţie cu bestialitatea experienţelor efectuate pe oameni vii de aceşti medici blestemaţi.
Cercetările care foloseau Häftlingi drept cobai au luat o asemenea răspândire încât cu ştirea şi aprobarea SSLagerărztelot, medicilorşefi SS, se practicau concomitent cele
17Smai fanteziste experienţe: operaţii chirurgicale mutilante, amputări fără narcoză. Un tânăr medic, König, selecta deţinuţi prezentând procese inflamatorii ale extremităţilor şi practica amputaţii. Operau până şi deţinuţi de drept comun deveniţi peste noapte infirmieri. Începeau prin amputări de degete fără narcoză, treceau la amputarea mâinilor şl ajungeau la operaţii de apendicită şi ulcer.
Medicii SS, medici blestemaţi, îşi săvârşeau fărădelegile dezinvolt, siguri de ei, mereu bine dispuşi. Au tresărit speriaţi, pentru întâia oara, abia când, la
Nürnberg, li sa citit primul paragraf, din primul capitol al actului de acuzare i
„Intre septembrie 4939 şi aprilie 1945, toţi indivizii aici numiţi au lucrat de comun* acord, ilegal, voluntar şi cu bunăştiinţă, în virtutea unui complot organizat între ei şi cu diferiţi alţi indivizi în scopul de a comite crime de război, precum şi crime contra umanităţii.”
Şirul imposibil de epuizat al crimelor săvârşite de Lagerärzte, de mediciî
şefi, şi de toţi ceilalţi medici. SSişti dra lagărele de concentrare a fost împărţit în 4 categorii:
1. Lipsă de asistenţă şi refuz de îngrijire.
2. Selecţionarea pentru exterminare.
3. Asasinatul ştiinţific.
