"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » » 📖Fundația #1 - Isaac Asimov 🚀

Add to favorite 📖Fundația #1 - Isaac Asimov 🚀

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:

― De unde ştii? A apărut din nou Hari Seldon în Bolta Timpului?

― Nu-i nevoie de asta, prietene. Ascultă şi gîndeşte-te bine. De cînd Imperiul Galactic a abandonat Periferia şi ne-a lăsat de capul nostru, n-am avut niciodată vreun adversar care să posede energie atomică. Acum avem, pentru prima oară, unul. Acest aspect mi se pare interesant, chiar dacă ar fi singurul. Dar nu e. Pentru prima dată în mai bine de şaptezeci de ani ne confruntăm cu o criză politică internă majoră. Aş îndrăzni să spun că sincronizarea celor două crize, cea internă şi cea externă, face ca afirmaţia mea să nu poată fi pusă la îndoială.

Manlio îl privi printre gene şi spuse:

― Nu-i de ajuns. Pînă acum am avut două crize Seldon şi de fiecare dată Fundaţia era în pericol de a fi exterminată. Nu poate exista o a treia criză dacă pericolul acesta nu apare.

Sutt nu dădu semne că-şi pierde răbdarea.

― Pericolul e aproape. Orice nepriceput poate detecta criza. Important pentru Stat ar fi detectarea ei încă în fază embrionară. Ascultă, Manlio, mergem înainte pe drumul unei istorii planificate. Noi ştim că Hari Seldon a pregătit posibilităţile viitorului. Ştim că într-o bună zi vom reclădi Imperiul Galactic. Ştim că ne vor trebui o mie de ani sau cam aşa ceva. Şi mai ştim că în acest interval ne vom confrunta cu anumite crize. Prima criză a izbucnit la cincizeci de ani după întemeierea Fundaţiei şi a doua la treizeci de ani după prima. Au trecut de atunci aproape şaptezeci şi cinci de ani. E vremea, Manlio, e vremea!

Manlio se frecă la nas, nevoind să creadă.

― Şi ţi-ai făcut planuri pentru a înfrunta criza?

Sutt încuviinţă cu o mişcare a capului.

― Iar eu, continuă Manlio, trebuie să joc un rol în aces plan.

Sutt încuviinţă din nou.

― Înainte de a face faţă unei ameninţări atomice străine, trebuie să facem curăţenie în propria noastră casă. Neguţătorii ăştia...

― Aha!

Primatul rămase înmărmurit, iar ochii îi trădară o atenţie încordată:

― Aşa este. Neguţătorii. Sînt utili, dar sînt prea puternici şi prea puţin ţinuţi în frîu. Sînt Străini, educaţi în afara religiei. Pe de o parte, le încredinţăm cunoaşterea, iar pe de alta, eliminăm controlul sever asupra activităţii lor.

― Dar dacă am putea dovedi trădarea?

― Am putea, printr-o acţiune directă, simplă şi eficientă. Dar nu acesta este cel mai important lucru. Chiar dacă printre ei n-ar exista trădători, oricum ar constitui un element de nesiguranţă în societatea noastră. Nu ar mai fi legaţi faţă de noi nici prin patriotism, nici prin simplă descendenţă şi nici măcar prin credinţă religioasă. Sub conducerea lor lipsită de religiozitate, provinciile exterioare, care încă de pe vremea lui Hardin ne consideră drept Planetă Sfîntă, s-ar putea desprinde de sub influenţa noastră.

― Înţeleg toate astea, dar remediul...

― Remediul trebuie găsit repede, pînă să devină acută criza Seldon. Riscurile ar putea fi foarte mari dacă în exterior există arme atomice, iar în interior înstrăinare. (Sutt puse jos paharul pe care-l învîrtea între degete.) Fără îndoială că aceasta este misiunea ta.

― A mea?

― Eu n-o pot face. Funcţia mea a fost obţinută prin numire şi nu prevede putere legislativă.

― Primarul...

― Imposibil. Personalitatea lui e total negativă. Este energic doar atunci cînd e să se eschiveze de responsabilităţi. Dar dacă se ridică un partid independent care i-ar putea periclita realegerea, şi-ar putea permite să se lase condus.

― Sutt, eu nu am calităţi de politician pragmatic.

― Lasă asta în seama mea. Cine ştie, Manlio?! Încă de pe vremea lui Salvor Hardin, funcţiile de primat şi de primar nu au fost niciodată întrupate într-o singură persoană. Dar asta s-ar putea întîmpla acum dacă-ţi duci misiunea la bun-sfîrşit.

3

LA CAPĂTUL celălalt al oraşului, într-un decor mai elegant, Hober Mallow avea o a doua întîlnire. Îl ascultase cu răbdare pe interlocutor, iar acum tocmai spunea precaut:

― Da, am auzit de demersurile tale pentru a obţine o reprezentare directă a neguţătorilor în cadrul Consiliului. Dar de ce tocmai eu, Twer?

Jaim Twer radia. Ţinea să reamintească oricui că el făcuse parte din primul grup de Străini care primiseră o educaţie laică pe Fundaţie.

― Ştiu eu ce fac, spuse el. Aminteşte-ţi de întîlnirea noastră de anul trecut.

― La Convenţia neguţătorilor.

― Exact. Ai condus întrunirea. În primul rînd stăteau boii aceia cu cefe groase pe care i-ai dominat copios. Şi eşti bine privit şi de marea masă a populaţiei Fundaţiei. Ai o strălucire, sau, în orice caz, te bucuri de o bună reputaţie ca aventurier, ceea ce e cam acelaşi lucru.

― Foarte bine, spuse Mallow sec. Dar de ce acum?

― Pentru că acum ne surîde şansa. Ştii că ministrul educaţiei şi-a prezentat demisia? Încă nu s-a dat publicităţii, dar se va afla curind.

― De unde ştii tu asta?

― Ce importanţă are? (Făcu un gest de dezgust.) Lucrurile stau cam aşa. Partidul Acţiunii se destramă şi noi putem să-l ajutăm să piară acum cerînd, fără ocolişuri, drepturi egale sau, mai degrabă, democraţie pentru neguţători.

Mallow se lăsă mai comod pe scaun şi-şi privi degetele butucănoase.

― Ehe! Îmi pare rău; Twer. Plec într-o călătorie de afaceri săptămîna viitoare. Va trebui să găseşti pe altcineva.

Twer îl privi lung:

― Afaceri? Ce fel de afaceri?

― Foarte secrete. Strict-secrete, de importanţă deosebită. Afaceri de stat, să ştii. Am avut o discuţie cu secretarul personal al primarului.

― Sutt, şarpele? întrebă Jaim Twer tulburat. E o stratagemă. Ticălosul vrea să scape de tine, Mallow...

― Stai puţin. (Mîna lui Mallow îl opri pe Twer care începuse să gesticuleze.) Nu te aprinde. Dacă e o stratagemă, într-o bună zi mă voi întoarce ca să i-o plătesc. Dacă nu, şarpele tău, Sutt, va juca aşa cum îi vom cînta noi. Ascultă, e iminentă o criză Seldon.

Mallow aşteptă ca Twer să reacţioneze, dar acesta rămase nedumerit. Îl privea mirat.

― Ce-i aceea o criză Seldon?

― Ferească...! (Mallow explodă furios, evident frustrat.) Ce mama naibii ai învăţat cînd ai mers la şcoală? Ce, vrei să mă faci să cred că nu ştii atîta lucru?

Twer se încruntă:

― Dacă-mi explici...

― Îţi voi explica.

După o pauză, Mallow se concentră, vorbind rar şi apăsat:

Are sens