― Mă aude cineva?
― Doar Namarti şi cu mine.
― Foarte bine, atunci ascultaţi. Individul ăsta, Demerzel, nu este om. Este un robot.
― Ce! explodă Joranum.
Raych se simţi dator să explice:
― Robotul este un om mecanic, domnule. Nu e om. E o maşină.
Namarti interveni, înfierbântat:
― Jo-Jo, să nu crezi una ca asta. Este ridicol.
Dar Joranum îl opri, întinzând o mână dojenitoare. Ochii îi străluceau:
― De ce crezi asta?
― Tatăl meu a fost mai demult în Mycogen. Mi-a povestit. Acolo se vorbeşte mult despre roboţi.
― Da, ştiu. Am auzit, aşa e.
― Mycogenienii au credinţa că roboţii erau pe vremuri foarte răspândiţi în lumea strămoşilor lor, dar că mai târziu au fost distruşi.
Namarti miji ochii:
― Şi ce te face să crezi că Demerzel este un robot? Din puţinul pe care l-am citit eu despre basmele astea, roboţii sunt făcuţi din metal, nu-i aşa?
― Aşa este, spuse Raych încercând să fie cât mai convingător. Dar am auzit că existau câţiva roboţi care arătau exact ca oamenii, şi trăiau la nesfârşit...
Namarti dădu violent din cap:
― Legende! Legende ridicole! Jo-Jo, pentru ce ascultăm toate...
Dar Joranum i-o reteză brusc:
― Nu, G.D. Vreau să ascult. Am auzit şi eu legendele astea.
― Dar, Jo-Jo, este un nonsens.
― Nu te grăbi să spui că ceva este un "nonsens". Şi chiar dacă ar fi, oamenii trăiesc şi mor în nonsens. Nu contează ce este, ci ceea ce oamenii cred că este... Spune-mi, tinere, lăsând legendele la o parte, ce te face să crezi că Demerzel este un robot? Să presupunem că roboţii există. Ce anume te face să crezi că Demerzel este un robot? Ţi-a spus el asta?
― Nu, domnule, spuse Raych.
― Ţi-a spus tatăl tău? întrebă Joranum.
― Nu, domnule. Este ideea mea, dar sunt convins că am dreptate.
― De ce? De ce eşti atât de sigur?
― E ceva în legătură cu el. Nu se schimbă. Nu îmbătrâneşte. Nu-şi arată sentimentele. Arată de parcă ar fi făcut din metal.
Joranum se lăsă pe spate în scaun, şi îl privi îndelung pe Raych. Aproape că îi puteai auzi gândurile bâzâindu-i prin cap. În cele din urmă, spuse:
― Să presupunem că este un robot, tinere. Ce te interesează pe tine? Are vreo importanţă?
― Sigur că are, spuse Raych. Eu sunt o fiinţa omenească. Nu vreau ca un robot să conducă Imperiul.
Joranum se întoarse entuziasmat spre Namarti:
― Ai auzit, G.D.? "Eu sunt o fiinţă omenească. Nu vreau ca un robot să conducă Imperiul." Pune-l să spună încă o dată asta, şi fă o înregistrare pentru holoviziune. Să repete cuvintele astea mereu şi mereu, până când mesajul o să intre cu forţa în fiecare persoană de pe Trantor.
― Hei, spuse Raych reuşind în sfârşit să strecoare şi el o vorbă. Nu pot spune aşa ceva la holoviziune. Nu vreau ca tata să afle...
― Nu, sigur că nu, spuse repede Joranum. Într-adevăr, nu se poate. Vom folosi cuvintele tale şi vom găsi noi un dahlit care să le pronunţe. Câte unul din fiecare sector, fiecare în dialectul său, însă întotdeauna acelaşi mesaj: "Nu vreau ca un robot să conducă Imperiul."
― Şi ce se va întâmpla când Demerzel va dovedi că nu este un robot? întrebă Namarti.
― Fii serios, spuse Joranum. Cum să facă aşa ceva? Îi va fi imposibil. Psihologic imposibil. Ce? Marele Demerzel, puterea din spatele tronului, omul care i-a manevrat pe Cleon şi pe tatăl lui Cleon ca pe nişte marionete în toţi aceşti ani? Să coboare el de-acolo şi să se smiorcăie în faţa publicului, arătând că este un om? Ar fi la fel de dezastruos pentru el ca şi în cazul în care ar fi robot. G.D., l-am băgat pe ticălos într-o situaţie fără scăpare şi pentru asta trebuie să-i fim recunoscători acestui tânăr, aici de faţă.
Raych roşi.
― Raych te cheamă, nu-i aşa? spuse Joranum. Când partidul nostru va ajunge la putere, nu te vom uita. Dahl va fi bine tratat, iar tu vei avea o situaţie bună. Raych, într-o zi vei ajunge să conduci Sectorul Dahl şi nu vei regreta ajutorul pe care ni l-ai oferit. Acum regreţi?
― Absolut deloc, spuse Raych cu ardoare.
― În acest caz, vom avea grijă să te întorci la tatăl tău. Dă-i de ştire că nu vrem să-i facem nici un rău, că îl apreciem foarte mult. Dacă te va întreba cum ai aflat asta, te descurci tu, că eşti băiat isteţ. Şi dacă mai afli ceva care crezi că ne-ar fi de ajutor ― în special despre psihoistorie ― dă-ne de ştire.