Dar acum nu avea timp de asemenea gânduri.
Descrise pe scurt evenimentele de dinaintea exploziei, omiţând premoniţia pe care Fran o avusese în ultima clipă; având în vedere starea lor de spirit, asta mai lipsea.
- Ieri de dimineaţă, Brad, Ralph şi cu mine ne-am dus acolo şi am scotocit prin ruine mai bine de trei ore. Am găsit ceva asemănător unei bombe cu dinamită, legată cu sârme de un walkie-talkie. Din câte se pare, bomba respectivă fusese plasată în dulapul din peretele salonului. Bill Scanlon şi Ted Frampton au găsit un alt walkie-talkie sus, în Sunrise Amphitheater şi presupunem că bomba a fost declanşată de acolo. Era...
- Ce curu' meu să mai presupunem atât! strigă Ted Frampton din rândul al treilea. A fost ticălosul ăla de Lauder şi cu putoarea aia a lui!
Un murmur neliniştit se răspândi în întreaga adunare.
Ăştia să fie oamenii cei buni? Puţin le pasă lor de Nick, de Sue, de Chad şi de ceilalţi. Se poartă ca o hoardă de sălbatici, tot ce-şi doresc e să pună mâna pe Harold şi pe Nadine, ca să-i spânzure... În chip de talisman împotriva Omului Întunecat.
Întâmplător, întâlni privirile lui Glen, care îi făcu un semn aproape imperceptibil, ridicând din umeri cinic.
- Dacă se mai întâmplă doar o dată să strige cineva din mulţime fără să i se fi dat cuvântul, am de gând să declar această adunare închisă şi atunci puteţi conversa între voi cât poftiţi, spuse Stu. Aici nu suntem la şezătoare. Dacă nu respectăm regulile, unde ne trezim?
Ted Frampton îi arunca priviri supărate, dar Stu îi susţinu privirea. După câteva momente, Ted îşi lăsă ochii în jos.
- Avem bănuieli că vinovaţii sunt Harold Lauder şi Nadine Gross. Ne bazăm pe anumite motive şi pe o logică bine întemeiată. Dar, până în momentul de faţă, împotriva lor nu există nici un fel de dovezi palpabile, lucru pe care sper să-l ţineţi minte.
Un scurt vârtej de conversaţie se aprinse şi se stinse imediat în sală.
- Nu am spus asta decât pentru eventualitatea că s-ar întâmpla să se întoarcă în Free Zone, continuă Stu. În acest caz, vreau să-mi fie aduşi mie. Eu îi voi închide, iar Al Bundell se va ocupa de judecarea lor... ceea ce înseamnă că vor avea şi ei prilejul să-şi spună punctul de vedere, dacă au aşa ceva. În mod normal, noi... noi reprezentăm gruparea cea bună. Presupun că ştim de ce parte se află oamenii răi. Dar faptul că suntem buni ne obligă să ne purtăm civilizat în situaţia aceasta.
Se uită cu speranţă în jur, dar nu văzu decât mirare şi indignare. Stuart Redman îi văzuse pe doi dintre prietenii lui cei mai buni cum sunt făcuţi fărâme, îi spuneau ochii aceia, iar el, iată, le ţinea partea făptaşilor.
- Dacă asta vă ajută cu ceva, părerea mea este că vinovaţii sunt chiar ei, le comunică el. Dar totul trebuie să se desfăşoare corect. Iar eu mă aflu aici ca să vă asigur că aşa se va întâmpla.
Ochi care îl săgetau. Peste o mie de perechi, în spatele lor ascunzându-se acelaşi gând: Ce mai e şi porcăria asta? Aia au şters-o spre vest, iar tu te porţi de parcă ai fi într-o excursie de două zile, cu scopul de a cerceta viaţa păsărilor.
Îşi turnă un pahar de apă şi bău, sperând să scape de uscăciunea din gâtlej. Apa era caldă şi gustul ei neplăcut îl făcu să se strâmbe.
- În orice caz, asta-i situaţia în momentul de faţă, continuă el fără energie. Primul lucru pe care cred că trebuie să-l facem acum este să completăm comitetul. Nu în această seară, dar ar fi bine să vă gândiţi la cei pe care aţi dori să-i propuneţi.... Stu zări o mână ridicată. Spune ce ai de spus, dar mai întâi prezintă-te, ca să ştie toată lumea cine eşti, îl invită el.
- Sunt Sheldon Jones, începu bărbatul, un tip masiv, îmbrăcat într-o cămaşă de lână în carouri. De ce să nu-i numim pe cei doi noi membri chiar în seara asta? Eu îl propun pe Ted Frampton.
- Hei, susţin propunerea! urlă Bill Scanlon. Minunată idee!
Ted Frampton îşi prinse mâinile deasupra capului şi le agită, ca răspuns la aplauzele risipite, iar Stu se simţi din nou atins de senzaţia aceea de disperare şi dezorientare. Adică să-l înlocuiască pe Nick Andros cu Ted Frampton? Suna a banc prost. Ted încercase să lucreze în Comitetul pentru Energie, dar ajunsese la concluzia că prea semăna a muncă. Se mutase în Comitetul pentru înhumări, care părea să-l mulţumească mai tare, deşi Chad îi spusese lui Stu că Ted făcea parte din categoria aceea de tipi în stare să tragă de o pauză de cafea până ce se transforma în pauză de prânz, şi de pauza de prânz până ce devenea o jumătate de zi liberă. Se grăbise să se ofere voluntar pentru urmărirea lui Harold şi Nadine, probabil tocmai pentru că avea prilejul unei schimbări de decor. El şi cu Bill Scanlon dăduseră peste aparatul walkie-talkie de pe Sunrise din pură întâmplare (şi, ca să spunem adevărul curat, Ted recunoscuse), dar de când cu descoperirea asta devenise tare fudul, ceea ce nu-i făcea nici o plăcere lui Stu.
Stu căută încă o dată privirea lui Glen, în care citi gândul cinic: Dacă ar fi Harold aici, poate că ne-ar ajuta încă o dată să ieşim din încurcătură.
Lui Stu îi veni deodată în minte un cuvânt pe care Nixon îl folosea adesea şi, cugetând la el, înţelese cauza disperării şi dezorientării lui. Termenul respectiv era "mandat". Mandatul lor încetase. Se mistuise în flacăra şi în explozia de acum două seri.
- Fireşte, Sheldon, s-ar putea ca tu să fii sigur pe cine vrei, dar cred că ceilalţi ar dori să aibă un timp de gândire. Să votăm chestiunea asta. Îi rog pe aceia dintre voi care doresc să facem acum alegerea să spună "da".
Se auziră nu puţine strigăte afirmative.
- Şi acum, cei care vreţi cam o săptămână de gândire, spuneţi "nu".
Deşi strigătele păreau de astă dată mai puternice, diferenţa nu era prea mare. Şi mulţi dintre cei prezenţi se abţinuseră, ca şi cum subiectul respectiv nu-i interesa.
- Bine, zise Stu. Ne vom întâlni iarăşi aici, la Munzinger Auditorium, de azi într-o săptămână, adică pe 11 septembrie, ca să-i propunem şi să-i votăm pe candidaţii pentru cele două scaune din comitet rămase vacante.
Cam nepotrivit epitaf, Nick. Te rog să mă ierţi.
- Doctorul Richardson se află aici ca să ne vorbească despre Mother Abagail şi despre cei răniţi în explozie. Doctore?
Când ieşi înaintea adunării, ştergându-şi ochelarii, Richardson fu întâmpinat cu un ropot zdravăn de aplauze. Le aduse la cunoştinţă că, în urma atentatului, nouă persoane muriseră, trei se aflau încă în stare critică, doi în stare gravă, iar opt ajunseseră într-un stadiu satisfăcător.
- Ţinând cont de forţa exploziei, consider că am avut noroc. Şi acum, despre Mother Abagail.
Încordată, întreaga sală era în aşteptare.
- Voi da doar o scurtă declaraţie şi câteva explicaţii. Iată declaraţia: nu pot face nimic pentru ea.
Un val de murmure trecu prin adunare, potolindu-se apoi. Fără să fie cu adevărat surprinşi, erau cu toţii foarte îngrijoraţi.
- Am aflat de la cei din Free Zone care au cunoscut-o înainte ca ea să fi plecat că, după spusele ei, are o sută opt ani. Nu pot să mă pun chezaş pentru această informaţie, dar vă asigur că este singura persoană de această vârstă pe care am văzut-o şi am tratat-o în cariera mea. Mi s-a mai spus că a dispărut de mai bine de două săptămâni, iar după aprecierea mea - ba nu, după presupunerea mea - în acest răstimp n-a mâncat deloc hrană gătită. Din câte se pare, s-a hrănit doar cu rădăcini, ierburi şi diferite plante. Continuă după o pauză: De când s-a întors, n-a avut scaun decât o singură dată. O cantitate infimă de beţigaşe şi rămurele.
- Doamne Dumnezeule, murmură cineva, fără să se poată spune după voce dacă fusese bărbat sau femeie.
- Un braţ e atins de o infecţie datorată toxicodendronului, iar picioarele sunt acoperite cu ulceraţii care ar supura, dacă starea ei nu ar fi atât de...
- Hei, te rog să te opreşti! urlă Jack Jackson, ridicându-se în picioare. Avea faţa albă şi schimonosită de furie. Nu ai nici un pic de decenţă?
- Nu-i vorba de decenţă, Jack. Eu vă prezint un buletin privind starea sănătăţii ei. Este subalimentată, este extrem de bătrână, şi acum se află în comă. Părerea mea este că va muri. Dacă n-ar fi vorba despre ea anume, aş fi absolut sigur. Dar... ca voi toţi, şi eu am visat... I-am visat, pe ea, şi pe celălalt.
Un nou val de murmure, ca o briză trecătoare, iar Stu simţi cum i se ridică părul pe ceafă.
