Se apropie de intrarea în superstructură.
— Stai o secundă, spune Slade. Privește!
Arată spre peretele de ceață din fața lor. Aerul devine rece și dens. Helena nici nu mai poate vedea heliportul.
Sunt prinși în inima unui nor.
Slade se uită la ea.
— Vrei să schimbăm lumea împreună?
— Pentru asta mă aflu aici.
— Bun. Hai să vezi ce am construit pentru tine.
BARRY
5 noiembrie 2018
DEPARTAMENTUL DE POLIȚIE NEW YORK CITY,
SECȚIA 24, STRADA 151 W 100TH
NEW YORK, NY 10025
* ȘEFUL POLIȚIEI
JOHN R. POOLE
* TELEFON
(212) 678-1811
[X] RAPORT PRELIMINAR AL POLIȚIEI
[] RAPORT SUPLIMENTAR
CSRR: 01457C
DATĂ: 07/11/03
ORĂ: 21:30
ZI: FRI
LOCAȚIE: 2000 WEST 102ND, ETAJUL 41
NATURA RAPORTULUI
POLIȚIE – NARATIV
EU, OFIȚERUL DE POLIȚIE RIVELLI, ÎN TIMPUL PATRULEI, AM RĂSPUNS LA O URGENȚĂ DE TP 1O-56A VENIND DIN CLĂDIREA POE, DE PE TERASA BIROURILOR UULTQUIST LLC. AM GĂSIT ACOLO O FEMEIE CARE STĂTEA PE MARGINE. M-AM IDENTIFICAT DREPT OFIȚER DE POLIȚIE ȘI AM RUGAT-O SĂ SE DEA JOS. A REFUZAT SĂ FACĂ ASTA ȘI M-A AVERTIZAT SĂ NU MĂ APROPII DE EA, PENTRU CĂ ALTFEL VA SĂRI. AM ÎNTREBAT-O CUM SE NUMEȘTE ȘI MI-A SPUS CĂ O CHEAMĂ FRANNY BEHRMAN [W/F DN 06/12/63 DE LA ADRESA 509 E 110 ST]. NU PĂREA SĂ FIE SUB INFLUENȚA DROGURILOR SAU A ALCOOLULUI. AM ÎNTREBAT-O DACĂ POT SĂ CHEM PE CINEVA. A SPUS CĂ NIMIC NU O MAI FACE FERICITĂ ȘI CĂ SOȚUL ȘI FAMILIA EI S-AR DESCURCA MAI BINE FĂRĂ EA. AM ASIGURAT-O CĂ NU ESTE ADEVĂRAT.
ÎN ACEL MOMENT, NU A MAI RĂSPUNS LA ÎNTREBĂRILE MELE, PĂRÂND CĂ ÎȘI FACE CURAJ SĂ SARĂ. ERAM PE PUNCTUL DE A ÎNCERCA SĂ O ÎNDEPĂRTEZ DE PE MARGINE CÂND AM PRIMIT O COMUNICARE PRIN RADIO DE LA PO DECARLO, CARE SPUNEA CĂ SOȚUL DOAMNEI BEHRMAN [JOE BEHRMAN, W/M DN 12/03/61 DE LA ADRESA 509 E 110™ ST.] URCA PE TERASĂ CU LIFTUL CA SĂ ÎȘI VADĂ SOȚIA. I-AM COMUNICAT ACEASTA DOAMNEI BEHRMAN.
DOMNUL BEHRMAN A AJUNS PE ACOPERIȘ. S-A APROPIAT DE SOȚIA LUI ȘI A CONVINS-O SĂ COBOARE ÎNAPOI PE TERASĂ.
I-AM ÎNSOȚIT PE DOMNUL ȘI PE DOAMNA BEHRMAN PÂNĂ JOS, PE STRADĂ, IAR EA A FOST TRANSPORTATĂ CU AMBULANȚA LA SPITALUL SISTERS OF MERCY PENTRU O EVALUARE.
RAPORTUL OFIȚERULUI RIVELLI
RAPORTAT SERGENTULUI DAWES***
Foarte mahmur și stând la biroul său din zona împărțită în separeuri, Barry citește pentru a treia oară raportul despre incident. Asta îi face creierul să reacționeze în toate felurile posibile, pentru că este exact opusul a ceea ce spusese Ann Voss Peters că se întâmplase între soțul ei și prima lui soție. Ea credea că Franny sărise.
Barry lasă raportul deoparte, apoi aprinde monitorul și se conectează la baza de date DMV a statului New York, simțind o durere de cap pulsându-i în spatele orbitelor.
Caută Joe și Franny Behrman și găsește ultima lor adresă cunoscută, respectiv aleea Pinewood nr. 5, Montauk.
Ar trebui să lase baltă toate astea. Să uite de SAF și de Ann Voss Peters și să continue cu teancurile de documente și dosare ale cazurilor deschise care îi aglomerează biroul. Nu e nicio crimă aici care să îi justifice timpul pierdut. Numai… inconsecvențe.
Dar adevărul este că acum moare de curiozitate.
Este detectiv de douăzeci și trei de ani pentru că adoră să rezolve enigme, iar aceasta – această serie de evenimente contradictorii – îi șoptește că există o nepotrivire ce stârnește în el obsesia de a o îndrepta.
Ar putea să fie sancționat dacă ar merge cu mașina sa Crown Vic până la capătul lui Long Island, pentru ceva ce, în mod limpede, nu e treaba poliției și nici nu intră în jurisdicția sa – și, oricum, îl doare capul prea tare ca să meargă cu mașina atât de departe.
Așa că accesează site-ul web al Mass Tranzit Authority și studiază programele.
În mai puțin de o oră, un tren pleacă din stația Penn către Montauk.
HELENA
18 ianuarie 2008 – 29 octombrie 2008
ZIUA 79
Să locuiești pe platforma petrolieră dezafectată a lui Slade este ca și cum ai fi plătit să stai într-o stațiune de cinci stele, care se întâmplă să servească și drept spațiu de lucru. Se trezește în fiecare dimineață la ultimul etaj al superstructurii, unde se află toate camerele echipajului. Apartamentul ei este unul de pe colț, spațios și cu ferestre de la podea până în tavan, făcute din sticlă rezistentă la ploaie. Aceasta pulverizează stropii de apă, astfel încât, chiar și pe vremea cea mai rea, priveliștea ei spre marea nesfârșită rămâne neobstrucționată. O dată pe săptămână, menajerele îi curăță apartamentul și îi duc rufele la spălat. Un bucătar Michelin pregătește majoritatea meselor, adesea utilizând pește proaspăt prins și fructe și legume recoltate din seră.
Marcus insistă ca ea să facă mișcare de cinci ori pe săptămână, ca să își mențină moralul ridicat și mintea ascuțită. La primul nivel se află o sală de sport, pe care o utilizează când e vremea urâtă, iar în rarele zile calme de iarnă, se duce să alerge pe pista care înconjoară platforma. Adoră acele alergări, pentru că are senzația că face ture în vârful lumii.
Laboratorul ei de cercetare are 900 de metri pătrați – întreg etajul al treilea al superstructurii Fawkes – și, în ultimele zece săptămâni, a progresat mai mult decât în toți cei cinci ani petrecuți la Stanford. Primește orice are nevoie. Nu sunt facturi de plătit, nu sunt relații de întreținut. Nimic altceva de făcut decât să își urmărească atent cercetarea.
Până în prezent, a identificat și a manipulat celulele nervoase implicate în codificarea amintirilor la șoareci – înregistrarea amintirilor de bază cu un microscop cu lumină (de exemplu, un șoc electric) și apoi utilizând un laser special pentru a reactiva în mod artificial amintirea fricii șoarecelui.
Munca ei pe platforma petrolieră este un joc desfășurat la un cu totul alt nivel.
Helena conduce grupul care se ocupă de problema principală, ce se întâmplă să fie și zona ei de specialitate – marcarea și catalogarea clusterelor de neuroni conectate la o anumită amintire, într-o manieră de natură să îi facă sensibili la lumină pentru o reactivare viitoare.
