sau pot să conduc grupuri care au de-a face cu bolnavi în familiile lor sau…
436/462
— Stai, ai de gând să devii un Patrick?
— Ei, nu neapărat. Există tot felul de servicii în asistenţa socială.
Tata a spus:
— Amândoi ne-am făcut griji ca nu cumva tu să te simţi abandonată. Este important ca tu să știi că noi vom fi mereu aici pentru tine, Hazel. Mama ta nu pleacă nicăieri.
— Nu, asta e grozav. Asta e fantastic!
Zâmbeam cu adevărat.
— Mama o să devină un Patrick. Va fi un Patrick grozav! Va fi mult mai bună decât este Patrick.
— Mulţumesc, Hazel. Asta înseamnă totul pentru mine.
Am încuviinţat dând din cap. Nu puteam să-mi reprim bucuria, vărsând lacrimi de fericire adevărată pentru prima dată, probabil dintotdeauna, imaginându-mi-o pe mama ca pe un Patrick. Mă
făcea să mă gândesc la mama Annei. Și ea ar fi fost o asistentă socială grozavă.
După un timp, am deschis televizorul și ne-am uitat la ANTM. Dar l-am pus pe pauză după cinci
437/462
secunde, căci aveam o mulţime de întrebări pentru mama:
— Cât mai ai până termini?
— Dacă mă duc vara asta la Bloomington pentru o săptămână, ar trebui să pot termina până în decembrie.
— Mai exact, de când îmi ascunzi asta?
— De un an.
— Mamă!
— N-am vrut să te rănesc, Hazel.
Uimitor.
— Așadar, atunci când mă așteptai la MCC
sau la Grupul de Sprijin sau mă rog, tu întotdeauna…
— Da, lucram sau citeam.
— Asta e așa de grozav! Dacă o să mor, vreau să știi că voi ofta din ceruri la tine de fiecare dată
când vei ruga pe cineva să-și împărtășească
sentimentele.
Tata a izbucnit în râs.
— Voi fi mereu alături de tine, puștoaico, m-a asigurat el.
438/462
În cele din urmă, ne-am uitat la ANTM. Tata a încercat din răsputeri să nu moară de plictiseală și le tot încurca pe fete, întrebând:
— Ne place de ea?
— Nu. Nu. O ponegrim pe Anastasia. Ne place de Antonia, cealaltă blondă, i-a explicat mama.
— Sunt toate înalte și oribile, a răspuns tata.
Iertaţi-mă că nu pot să fac nicio diferenţă.
Tata a întins mâna spre mâna mamei.
— Voi credeţi că veţi rămâne împreună dacă
mor eu? i-am întrebat.
— Poftim, Hazel? Scumpo!
