— Rabla asta nici n-o să se ridice-n aer, spuse Wald, înghiontind-o pe Amee. Ce glumeţ eşti, Annie!
— Lucrezi de ani de zile la ea, comentă Amee şi trăsăturile ei fine şi delicate se strâmbară dezaprobator. Scutură din capul bălai: N-o să meargă niciodată.
Anakin începu să spună ceva în apărarea sa, apoi se răzgândi. Mai bine să-i lase să creadă ce voiau, deocamdată. Le va arăta el!
— Haideţi să ne jucăm cu mingea! Propuse Seek, întorcându-se deja, cu o urmă de plictiseală în glas. Concurează, Annie, o să fii făcut praf.
Seek, Wald şi Amee se îndepărtară, chicotind. Kitster era însă cel mai bun prieten al lui şi ştia că nu trebuia să te îndoieşti de Anakin atunci când spunea că va face ceva.
Rămase locului, ignorându-i pe ceilalţi.
— Ce ştiu ei? Rosti el încet.
Anakin îi zâmbi apreciativ. Apoi îl observă pe Jar Jar care umbla la cuplajul energetic al motorului stâng, sursa de putere care conecta motoarele menţinându-le sincronizate, şi zâmbetul îi dispăru.
— Hei! Jar Jar! Nu te apropia de cuplaje!
Gunganul, aplecat peste cuplaj, ridică ochii vinovat.
— Cine, eusa?
Anakin puse mâinile în şold.
— Dacă raza îţi nimereşte mâna, o să fie amorţită ore întregi.
Jar Jar se strâmbă, duse mâinile la spate şi-şi apropie capul de cuplaj. Aproape instantaneu un arc de curent electric ţâşni dinspre acesta spre gura lui, făcândul să ţipe şi să sară înapoi surprins şi şocat. Se ţinea cu amândouă mâinile de gură şi se uita neîncrezător spre băiat.
— Morţită! Morţită! Bolborosi el, cu limba lungă atârnând inertă afară din gură. Limba eusa essste grasssă. Asssta doare tare.
Anakin clătină din cap şi reîncepu să lucreze. Kitster se apropie, privind în tăcere, foarte atent.
— Nici nu ştii dacă va funcţiona, Annie, se încruntă el.
— O să funcţioneze, zise Anakin fără să ridice măcar ochii.
— Cred că-i timpul să aflăm, spuse Qui-Gon apărând lângă umărul lui şi întinzându-i un cilindru mic şi gros. Foloseşte alimentatorul ăsta. Am făcut rost de el azi. Lui Watto îi trebuie mai puţin decât ţie.
Un colţ al gurii i se înălţă, într-un amestec de stânjeneală şi amuzament.
Anakin ştia cât valorează un alimentator. Habar navea cum reuşise Qui-Gon să facă rost de unul chiar de sub nasul lui Watto, şi nici nu-l interesa.
— Am înţeles, să trăiţi! Zâmbi el.
Sări în carlingă, introduse alimentatorul în mufa din consola de comandă şi cuplă activatorul. Îşi puse apoi casca veche şi zgâriată şi-şi trase mănuşile. În clipa aceea, Jar, care tot meşterea în spatele unui motor, reuşi să-şi prindă mâna în injector. Gunganul începu să ţopăie înspăimântat, dar ciocul îi rămăsese amorţit de pe urma şocului primit de la cuplajul energetic, aşa că nu reuşi să articuleze nimic inteligibil. Padme îi observă în ultima clipă braţele ce băteau aerul cu frenezie şi-l eliberă înainte de aprinderea motoarelor.
Flăcările explodară din duze şi un vuiet infernal se auzi dinspre motoarele Radon-Ulzer, crescând constant în intensitate, până când Anakin reduse acceleraţia, la un duduit gutural. Spectatorii izbucniră în urale, iar băiatul flutură din braţ, drept răspuns.
Pe verandă, Shmi Skywalker urmărea scena fără un cuvânt, cu ochi pierduţi şi trişti.
* * *
Apusul aduse un amestec de auriu şi roşiatic în urma sorilor lui Tatooine, care plecau la culcare, un amestec de culori ce acoperea orizontul cu un arc lung şi graţios. Noaptea se apropia pe furiş, întunecând cerul, dezvăluind stele ca nişte cioburi risipite de cristal, în bezna pătrunzătoare, totul era mai tăcut şi parcă mai prudent.
Ultima rază a crepusculului sclipi, întâlnind oglindirea metalică a micului transportor care ţâşni din Marea Dunelor, îndreptându-se spre Mos Espa. Avea botul de forma unui cuţit lat, aripile arcuite înspre înapoi şi stabilizatorii verticali curbaţi spre interior, de sus în jos. În timp ce urca promontoriile şi cobora în văi, scana peisajul, căutând evident ceva. Întunecat şi neschimbător, avea aspectul unui prădător ieşit la vânătoare.
Dincolo de Marea Dunelor, urmărind lumina tot mai palidă, vehiculul se opri pe un platou larg şi înalt care oferea o panoramă vastă în toate direcţiile. Banthele sălbatice se împrăştiară la apropierea sa, scuturându-şi capetele miţoase şi coarnele masive, şi mugiră dezaprobator. Transportorul opri motoarele şi aşteptă în tăcere.
Apoi trapa din spate se deschise, scara metalică glisă spre sol şi apăru Darth Maul. Lordul Sith renunţase la mantia neagră şi purta un veşmânt larg, adecvat deşertului, şi o tunică strânsă cu cingătoarea de care atârna sabia de lumină. Coarnele boante, complet expuse în absenţa glugii, formau o coroană înfricoşătoare deasupra feţei colorate straniu în roşu şi negru. Ignorând banthele, se apropie de marginea platoului, scoase un electro-binoclu cu infraroşii şi începu să scaneze orizontul, în toate direcţiile.
―Nisip, roci şi deşert‖, gândi el. ―Pustiu. Totuşi, un oraş aici, încă unul acolo. Şi acolo, un al treilea.‖
Luă electro-binoclul de la ochi. Luminile oraşelor puteau fi văzute şi cu ochiul liber în întunericul tot mai profund. Dacă existau şi alte aşezări, se aflau probabil de partea cealaltă a Mării Dunelor, unde fusese deja, sau mult mai departe, dincolo de orizont, acolo unde va trebui să meargă.
Credea totuşi că Jedi se aflau aici.
Pe faţa lui ca un mozaic nu se descifra nici o expresie, dar ochii galbeni îi sclipiră anticipativ. În curând... în curând...
Cercetă consola de comandă fixată de antebraţ, selectă setările dorite şi introduse datele necesare pentru identificarea inamicului pe care-l căuta. Cavalerii Jedi s-ar fi manifestat printr-o prezenţă deosebit de puternică a Forţei. Avu nevoie numai de un minut, după care se întoarse spre navă. Droizi-spioni sferici ieşiră prin trapă, unul câte unul. După ce apărură toţi, porniră spre oraşele pe care le identificase lordul Sith.
Darth Maul îi privi, până dispărură din vedere, înghiţiţi iute de beznă. Zâmbi uşor. În curând.
Intră apoi în navă, pentru a monitoriza informaţiile primite de la spioni.
* * *
Întunericul învăluia Mos Espa în straturi tot mai groase, în timp ce noaptea cobora peste oraş. Anakin stătea tăcut pe veranda din spatele casei, iar Qui-Gon îi cerceta rana adâncă din braţ. Anakin se tăiase în cursul după-amiezii, lucrând la ataş şi, ca mai toţi băieţii, nici măcar nu-şi dăduse seama până atunci.
Îşi privi în treacăt tăietura pe care maestrul Jedi se pregătea s-o dezinfecteze, apoi se lăsă pe spate şi privi stelele.
