[Star Wars] online gratis vol.3 Episodul I - Amenințarea Fantomei - Terry Brooks

— Regina se încrede în judecata mea, tânără cameristă, o întrerupse Qui-Gon, adresându-i-se numai ei.

Presupun că ar trebui să ai şi tu încredere.

— Presupui prea multe, îl fulgeră fata cu privirea.

Platforma de vizionare se fixă la înălţimea stabilită şi toţi ochii se întoarseră spre concurenţi. Cuplajele energetice fură activate şi curenţii electromagnetici puternici se arcuiră între discurile coaxiale, legând într-un singur ansamblu motoarele gemene ale ataşelor. Apoi motoarele însele începură să ambaleze, vuietul şi rateurile lor amestecându-se cu uralele mulţimii, pentru ca în cele din urmă să le acopere complet. Stegarii şi mecanicii se retraseră, eliberând linia de start de sub arcada care marca startul şi finalul cursei. Deasupra se aprinse o lumină roşie, care îi ţinea pe concurenţi pe loc. Anticipând apariţia luminii verzi, piloţii ambalară motoarele; carcasele masive vibrară sub forţa puterii generate, iar cablurile ce le legau de ataşe se tensionară, ameninţând să plesnească.

Lângă Qui-Gon, Jar Jar Binks îşi acoperi ochii înfricoşat.

— Privesssc eusa nusa. Asssta murdar va fi! Deşi nu putea s-o spună cu glas tare, maestrul Jedi gândea la fel. Calm, Anakin Skywalker! Gândi în sinea lui.

Concentrează-te!

Apoi lumina de deasupra liniei de start se preschimbă în verde-strălucitor şi cursa începu.

13.

Când lumina deveni verde, Anakin împinse brusc cele două manete gemene, transmiţând putere maximă motoarelor Radon-Ulzer. Uriaşele turbine de rachetă se încordară, urlară ca o fiară în captivitate... şi amuţiră în clipa următoare.

Băiatul îngheţă. În jurul lui, concurenţii ţâşniră într-o cacofonie de zgomote şi sclipiri metalice, lăsând în urmă numai nisipul ridicat în vârtejuri în aer. În câteva secunde, băiatul rămăsese singur, cu excepţia cvadrataşului lui Ben Quadinaros, blocat de asemenea pe linia de start.

Mintea lui Anakin gonea disperată. Apăsase prea tare acceleraţia şi alimentase cu prea mult combustibil pentru un start de pe loc. Motoarele recondiţionate nu suportau atâta putere dintr-o dată, dacă vehiculul nu se afla deja în mişcare. Smuci manetele înapoi, aducându-le în punctul mort. Coborî comutatoarele alimentării, golind conductele şi reetanşându-le. Trase adânc aer în piept şi apăsă butoanele de aprindere. Starterele porniră şi motoarele Radon-Ulzer se treziră la viaţă, tuşind asurzitor. Băiatul pompă combustibil, dar mai precaut de data aceasta, chiar dacă nerăbdarea îi clocotea prin vine, apoi împinse încet manetele. Motoarele ţâşniră, trăgând după ele ataşul şi pe băiat, demarând fulgerător.

Anakin porni în urmărire, având în minte un singur gând. Nu-l preocupa nimic altceva decât punctele îndepărtate ce marcau poziţiile celorlalţi concurenţi. Vâjâi peste întinderea deşertului, iar zgomotul făcut de motoare spori treptat şi terenul de dedesubt se contopi într-un val de căldură şi lumină. Traseul era plat şi deschis la început, aşa că apăsă mai mult pe manete. Accelerase atât de rapid, încât totul din jur se transformase într-o ceaţă scăldată în soare.

Primele formaţiuni de roci se profilară pe orizont. Anakin îi putea zări acum pe ceilalţi concurenţi, forme metalice luminoase gonind peste şes, cu duzele scuipând în urmă foc şi fum. Se apropia de ei rapid, cu turbinele Radon-Ulzer urlând. Ştia bine că în linie dreaptă nu existau motoare mai bune decât ale lui.

Un fior de surescitare arzător i se strecură prin vene, când îi prinse din urmă pe concurenţii din coada plutonului.

Trase manetele spre înapoi când ajunse lângă ei, oferindu-şi astfel spaţiu de manevră. Trecu printre doi de parcă aceştia ar fi stat pe loc, ocolindu-l pe primul prin stânga şi pe al doilea prin dreapta, profitând de puţinul spaţiu dintre ei. După aceea, apăsă din nou manetele, şi acceleraţia îl izbi apăsându-l în scaunul capitonat. Următorul prins din urmă fu Gasgano, cel cu multe membre. Apropiindu-se de ataşul cu bot turtit al troikenului, Anakin se pregăti să-l depăşească. În depărtare se vedea Canionul Arcuit şi dorea să nu-l încurce nimeni când trecea prin el. Manevrând cu precauţie, intenţiona să ocolească prin dreapta, dar Gasgano îl văzu şi-i tăie calea. Anakin aşteptă, apoi viră spre stânga, încercând din nou. În zadar; Gasgano îi tăie din nou calea. Continuară să gonească în zigzag deasupra deşertului, ca un dragon krayt în urmărirea unui şoarece womp.

Pe orizont se profilă linia zimţată a unui podiş scund. Anakin încetini, lăsându-l pe troiken să creadă că se pregătea pentru o coborâre în josul stâncii. Aruncând repede o privire peste umăr, să vadă unde-i băiatul, Gasgano îşi păstră poziţia până ajunse la marginea podişului, apoi intră primul în coborâre. În aceeaşi clipă, Anakin apăsă puternic pe manete şi acceleră cu o asemenea viteză, încât trecu exact pe deasupra lui Gasgano, care nu mai avu timp să facă vreo manevră.

Dunga neagră a canionului crescu în faţă şi Anakin pătrunse cu dibăcie în întunericul răcoros dinapoia intrării înguste. Motoarele zumzăiau nerăbdătoare, sincronizate prin cuplajele de energie, iar cablurile de oţelton trăgeau ataşul cu precizie prin curbele ameţitoare. Anakin manevra manetele cu minim de mişcări, urmărind în minte traseul – fiecare curbă, fiecare deviere, fiecare ridicare şi coborâre. Totul îi era clar şi sigur. Totul era vizibil pentru el.

Străbătu rapid canionul şi ieşi din nou deasupra şesului plat. În faţă, Mawhonic şi Sebulba se luptau pentru primul loc, dar până la ei mai avea de depăşit o duzină de concurenţi. Forma distinctivă în X a motoarelor lui Sebulba se ridica şi cobora, căutând poziţia optimă, dar ataşul aerodinamic al lui Mawhonic se desprindea treptat de dug.

Apoi Sebulba acceleră şi viră violent spre stânga, năpustindu-se spre celălalt pilot. Mawhonic reacţionă instinctiv, virând tot la stânga... direct într-o formaţiune masivă de roci, şi dispăru într-o minge uriaşă de flăcări şi fum negru.

Veni apoi rândul lui Xelbree, care încercă să-l depăşească pe Sebulba pe deasupra, aşa cum procedase Anakin cu Gasgano. Dugul îi simţi prezenţa şi se ridică, blocându-i trecerea. Xelbree viră spre stânga, accelerând. Sebulba lăsă impresia că pierde teren şi că va fi depăşit cu uşurinţă. Dar când Xelbree se afla exact lângă el, dugul deschise o fantă laterală în duza stângă. Flăcările ţâşniră spre motorul lui Xelbree, perforându-i carcasa de metal ca şi cum ar fi fost făcută din foliplast. Xelbree încercă disperat să se îndepărteze, dar se mişcă prea lent. Combustibilul luă foc, motorul avariat explodă, iar celălalt motor şi ataşul se loviră de o stâncă, făcându-se praf.

Sebulba acceleră şi se îndepărtă de epavă, rămas singur în fruntea concurenţilor.

* * *

Din tribune şi de pe platformele înşirate pe traseu, spectatorii urmăreau progresul cursei pe videcranele portabile, graţie imaginilor transmise prin holocamerele droizilor de observaţie. Din turnul de monitorizare, un comentator bicefal, ale cărui capete se tachinau neîncetat, anunţa poziţia liderilor. Alături de Padme şi Shmi, QuiGon studie un ecran, dar Anakin nu se zărea nicăieri şi nici nu era amintit în comentariu. Vocile gemene ale comentatorului se ridicau şi coborau într-o cadenţă egală, umplând aerul cu inflexiunile lor, sculând în picioare mulţimea frenetică.

Qui-Gon privi în depărtarea pustiului, căutând să distingă mişcări, în dreapta lui, Jar Jar se dondănea cu un extraterestru slăbănog şi acru la faţă, pe nume Fanta, căutând să privească peste umărul acestuia şi pisându-l cu întrebări, plecând de la ideea greşită că, întrucât amândoi arătau oarecum asemănător, poldtul îi va răspunde amabil. Încercarea lui era sortită însă eşecului. Fanta nu dorea să aibă de-a face cu Jar Jar şi ţinea spatele întors spre el, ascunzându-i în mod deliberat ecranul pe care îl avea în mână. Gunganul devenea tot mai agitat.

Qui-Gon îşi îndreptă apoi privirea spre standurile de pe marginea pistei, unde R2-D2, C-3PO şi Kitster aşteptau neliniştiţi.

Într-o lojă privată, situată mai jos de Jabba, Watto râdea şi glumea cu prietenii săi. Toydarianul zbura încoace şi încolo, urmărind fragmente ale cursei pe diferite videcrane şi frecându-şi mâinile nerăbdător. Îl zări pe QuiGon şi făcu spre el un gest nepoliticos, care nu mai avea nevoie de traducere.

Dedesubt, pe linia de start, Ben Quadinaros se străduia în continuare să-şi pornească cvadrataşul.

Qui-Gon închise ochii şi blocă totul, sunetele şi agitaţia deopotrivă, devenind una cu Forţa, pierzându-se în fluxul ei, în căutarea lui Anakin. Rămase adâncit în sine, în vreme ce uralele spectatorilor crescură din nou în intensitate şi urletul motoarelor se apropia din depărtare. La marginea orizontului, mai multe puncte negre puteau fi observate acum cu ochiul liber.

Pe linia de start, Ben Quadinaros reuşi în fine să-şi pornească motoarele vehiculului, toţi cei patru monştri bulbucaţi trezindu-se la viaţă şi vibrând sălbatic în carcase. Motoarele şi ataşul se legănară când Quadinaros apăsă manetele, dar în clipa imediat următoare cuplajele energetice colapsară sub presiune, cablurile de legătură plesniră, iar motoarele ţâşniră în patru direcţii diferite, lovindu-se de pereţii de piatră, de formaţiuni stâncoase şi de dunele joase de nisip, şi explodând aproape simultan. Mulţimea icni colectiv în şoc, acoperindu-şi ochii şi urechile, iar ataşul şi Ben Quadinaros se prăbuşiră pe pistă într-un morman de sfărâmături.

Aproape în acelaşi moment, Sebulba trecu vâjâind prin arenă, ţâşnind pe sub arcul de finiş şi intrând în turul secund. Alţi doi concurenţi îl urmau, cu motoarele ambalate la maxim şi carcasele metalice lucind multicolor în bătaia sorilor de amiază.

Anakin nu se zărea nicăieri.

Qui-Gon rămase cu ochii închişi, căutând în adâncul conştientului. Lângă el, Shmi şi Padrne schimbau priviri îngrijorate. Jar Jar continua să se agaţe de Fanta, lovindul acum surescitat în spate, spre nemulţumirea poldtului, care încercă să se îndepărteze.

Alţi trei concurenţi trecură prin faţa tribunelor, zgomotul motoarelor lor stingându-se apoi, pe măsură ce dispărură din vedere. Un al patrulea, Ody Mandrell, intră la standuri, cu motoarele vibrând şi scoţând fum. Droizii roiră în jurul motoarelor, grăbindu-se să-l ajute pe pilot, Ody, un er'Kit reptilian uriaş şi îndesat, care gesticula întruna, se ridică în picioare în carlingă. Când reporni motoarele, un droid de standuri DUM-4, aflat lângă admisia stângă, fu aspirat în turbină, sfârtecat de palete şi aruncat afară într-un morman inform.

Mulţimea reveni la videcrane, concentrată asupra cursei.

Apoi R2-D2, care stătea lângă Kitster şi C-3PO, la marginea standului lor, scoase un bip surescitat.

Ochii lui Qui-Gon se deschiseră brusc.

— Vine! Exclamă el.

Anakin Skywalker explodă prin lumina amiezii, cu motoarele Radon-Ulzer urlând cu furie.

În mijlocul uralelor şi strigătelor prietenilor băiatului şi ale mulţimii, Qui-Gon se mulţumi să zâmbească. Anakin începuse să se apropie de fruntea cursei.