Ceilalţi reîncepură să murmure. Qui-Gon nu spuse nimic, ci se mulţumi să-i aştepte să se liniştească. Crezuseră că lorzii Sith fuseseră distruşi. Crezuseră că fuseseră împinşi la pierzanie de propria lor pasiune pentru putere. Îl simţi pe Obi-Wan foindu-se de pe un picior pe altul, abţinându-se cu greu să rămână tăcut.

Mace Windu se lăsă greoi pe spate, încruntându-şi fruntea puternică.

— Este greu de acceptat aşa ceva, Qui-Gon. Nu înţeleg cum s-ar fi putut întoarce lorzii Sith, fără ca noi să fi aflat.

— Greu de văzut partea întunecată este, fornăi încetişor Yoda. Descoperim cine asasinul este, noi acum trebuie.

— Poate că se va arăta din nou, sugeră Ki-Adi-Mundi înclinând din cap spre Qui-Gon.

— Da, fu de acord Mace Windu. Atacul a avut un scop, asta-i clar, iar ţinta era regina Amidala. Deoarece a eşuat, este posibil să încerce din nou.

Yoda ridică un braţ descărnat, arătând spre Qui-Gon.

— Cu regina de Naboo tu să rămâi trebuie, Qui-Gon. S-o aperi, tu trebuie.

Ceilalţi murmurară aprobator, subliniind încrederea pe care o aveau în judecata lui Yoda. Qui-Gon nu spuse nimic.

— Vom utiliza toate resursele pentru a dezvălui misterul şi a descoperi identitatea atacatorului tău, încheie Mace Windu şi ridică un braţ în semn de rămas bun. Forţa fie cu tine, Qui-Gon Jinn!

— Forţa fie cu tine, repetă Yoda.

Obi-Wan se întoarse să plece. Se opri, când observă că Qui-Gon nu-l însoţea, ci rămăsese în faţa Consiliului.

Tânărul îşi reţinu răsuflarea, ştiind ce avea să urmeze.

Yoda înclină capul întrebător.

— Încă mai ai tu de spus, Qui-Gon Jinn?

— Cu permisiunea voastră, maestre, replică Qui-Gon cu o privire hotărâtă. Am descoperit o vergenţă a Forţei.

Ochii lui Yoda se dilatară puţin.

— O vergenţă, tu spui?

— Localizată în jurul unei persoane? Întrebă rapid Mace Windu.

Qui-Gon încuviinţă din cap.

— Un băiat. Celulele lui au cea mai mare concentraţie

de midicloriane pe care am văzut-o vreodată într-o formă de viaţă.

Făcu o pauză scurtă, apoi adăugă:

— Este posibil să fi fost conceput de midicloriane.

Pentru prima dată, în tăcerea care urmă se simţi un şoc. Qui-Gon Jinn sugera ceva imposibil, ca băiatul să fi fost conceput nu prin contact uman, ci de către esenţa întregii vieţi, prin conectorii Forţei înseşi – midiclorianele. Conţinând conştiinţa şi inteligenţa colectivă, midiclorianele constituiau legătura dintre orice formă de viaţă şi Forţă.

Mai existau însă şi alte lucruri care tulburau Consiliul Jedi. O profeţie, atât de veche încât originile i se pierdeau în negura istoriei, afirma că, o dată şi o dată, trebuia să apară Alesul, o fiinţă saturată de midicloriane, care putea manipula Forţa şi care era menită s-o schimbe pentru totdeauna.

Mace Windu dădu glas gândurilor Consiliului.

— Te referi la profeţie, vorbi el încet. Despre cel care va aduce echilibrul Forţei. Crezi că-i vorba despre acest băiat.

Qui-Gon şovăi.

— Nu cred...

— Ba crezi! Îl contrazise brusc Yoda. Dezvăluită opinia ta este, Qui-Gon!

Maestrul Jedi inspiră adânc.

— Solicit ca băiatul să fie testat.

Tăcerea se lăsă din nou printre membrii Consiliului, care schimbau priviri între ei, comunicând fără cuvinte. Ochii reveniră asupra lui Qui-Gon.

— Să fie pregătit ca Jedi, ceri tu pentru el? Întrebă încet Yoda.

— Faptul că l-am găsit a fost voinţa Forţei, insistă Qui-Gon. Nu mă îndoiesc de asta. Prea multe converg în direcţia aceasta.

Mace Windu ridică o mână, punând capăt dezbaterii.

— Atunci, adu-l în faţa noastră.

Yoda dădu din cap sobru, închizând ochii. — Testat va fi.

* * *

— Este timpul să mergem, Maiestatea Voastră, spuse senatorul Palpatine, strângând un teanc de datacarduri de pe birou.

Regina Amidala se ridică şi Anakin se grăbi să revină la locul său, lângă Jar Jar, aruncându-i gunganului o privire prin care-l avertiza să-şi ţină pliscul. Jar Jar păru jignit.

— Eusa nusa sspun la eisa, protestă el.

O clipă mai târziu, senatorul Palpatine deschidea reginei şi cameristelor uşa cabinetului spre anticamera unde aşteptau băiatul şi gunganul. Trecu pe lângă ei fără să le arunce vreo privire şi dispăru imediat.

Regina Amidala încetini puţin, când trecu pe lângă Anakin.

— De ce nu vii cu noi? Întrebă în şoaptă camerista Rabe, fără să-l privească. De data asta, nu va mai trebui să asculţi după uşă.

Anakin şi Jar Jar schimbară o privire surprinsă şi ruşinată, apoi se ridicară şi le urmară.

17.

Pe când ceilalţi aşteptau afară, regina Amidala, însoţită de cameriste, se retrase în apartamentul ei pentru a se schimba într-o ţinută menită să-i sublinieze statutul de lider al planetei Naboo. Ieşi purtând o mantie cu umeri largi, din catifea stacojie cu fireturi de aur, şi o coroană cu două coarne laterale terminate prin canafuri, având o plăcuţă centrală din aur bătut. Rochia şi acoperământul de cap impuneau prin mărime şi maiestuozitate. Regina trecu pe lângă Anakin şi Jar Jar, amuţiţi de imaginea aceea de înger coborât din ceruri ca să se amestece printre muritori, de o graţie rece şi o frumuseţe extraordinară, semeaţă şi intangibilă.

Eirtae şi Rabe, cameristele care o însoţiseră mai devreme, erau prezente şi acum, lunecând tăcute în urma ei, în mantiile stacojii cu glugă. Anakin o căută din nou pe Padme, fără s-o găsească.