Qui-Gon încuviinţă din cap spre droid, după care îl privi pe Obi-Wan.

— Simt prea multe manevre pentru ceva atât de simplu ca o dispută comercială. Şi mai simt teamă.

Obi-Wan îşi puse paharul pe masă.

— Poate că...

O explozie zgudui încăperea, răsturnând paharele. Cei doi Jedi se ridicară imediat în picioare, cu săbiile scoase şi activate. Droidul de protocol se trase rapid înapoi, ridicând braţele şi bâiguind scuze, cu ochii alergându-i în toate părţile.

— Ce s-a întâmplat? Întrebă repede Obi-Wan.

Qui-Gon ezită, închise ochii şi se concentră adânc spre interior. Brusc deschise pleoapele.

— Ne-au distrus nava.

Privi rapid înjur şi nu-i trebui decât o clipă pentru a detecta fâsâitul slab care venea dinspre fantele de lângă uşă.

— Gaze, îl preveni pe Obi-Wan.

În colivie, păsările începură să cadă ca săgetate.

* * *

Pe punte, Gunray şi Haako priveau pe un videcran grupa de droizi de luptă care mărşăluia pe coridor spre sala de conferinţe în care fuseseră închişi cei doi Jedi. Îndrumaţi din spate de holograma viceregelui, se apropiau cu blasterele pregătite.

— Probabil c-au murit, dar asiguraţi-vă, le ordonă Gunray droizilor şi dezactivă holograma.

Neimoidienii priviră cu atenţie droidul care deschise uşa şi făcu un pas înapoi. Un nor de gaz verzui toxic se revărsă dinăuntru şi o singură siluetă apăru, împleticindu-se şi gesticulând.

— Scuzaţi-mă, domnilor, îmi pare foarte rău, bălmăji TC-14, strecurându-se printre droizi, cu tava cu gustările răsturnate şi paharele vărsate.

* * *

În clipa imediat următoare, Jedi năvăliră dinăuntru cu săbiile sclipind. Arma lui Qui-Gon aruncă cât colo o pereche de droizi, transformându-i într-un morman de rămăşiţe metalice care se risipiră pe podea într-un nor de scântei. Sabia lui Obi-Wan pară cu dibăcie loviturile blasterelor, deviindu-le spre alţi droizi. Padawanul ridică mâna, cu palma spre exterior, şi încă un droid fu zdrobit de perete.

* * *

Pe videcranul punţii, fumul şi norii verzi de gaz acopereau totul. Sirenele de alarmă începură să răsune în cuirasat, reverberând din pereţii metalici.

— Ce naiba se-ntâmplă acolo? Îl întrebă Gunray pe partenerul său, cu ochii larg deschişi.

Haako clătină neîncrezător din cap. în privirea sa portocaliu-roşiatică se citea spaima.

— N-ai mai întâlnit până acum cavaleri Jedi?

— Ei, bine, nu, dar nu văd cum...

Alarmele continuau să urle şi, dintr-o dată, lui Gunray i se făcu frică.

— Blocaţi puntea! Strigă el frenetic.

Haako se îndepărtă, în timp ce uşile începură să se închidă. Vocea de abia i se auzea în vacarm, ca şi cum ar fi vorbit cu sine însuşi:

— Nu va fi de-ajuns.

Peste câteva secunde, cei doi Jedi se aflau în coridorul din exteriorul punţii, dezmembrând ultimii droizi care le stăteau în cale. Cu o forţă de neoprit, cei doi luptau la unison împotriva adversarilor, părând să le anticipeze fiecare mişcare. Săbiile de lumină sclipeau şi împungeau în rafale sclipitoare de culori, iar droizii şi blasterele lor se prăbuşeau sfârtecaţi în bucăţi.

— Să vină imediat droizii distrugători! Urlă Gunray, observând cum un Jedi începuse să taie uşa de acces pe punte cu sabia.

Îşi simţea gâtul uscat şi pielea i se făcuse de găină.

— Închideţi uşile blindate! Acum!

Una după alta, uşile blindate se închiseră şi se etanşară, şuierând. Echipajul urmărea paralizat videcranul pe care cei doi Jedi îşi continuau atacul, tăind uşile masive cu săbiile şi topind oţeltonul ca pe unt. Se auziră murmure de stupoare, dar viceregele răcni să se facă linişte. Din uşa blindată atacată de Jedi săreau scântei şi un cerc roşu apăru în centru, acolo unde cavalerul înalt îşi înfipsese sabia până aproape de mâner.

Videcranul îşi întrerupse brusc transmisia. În centrul uşii, metalul se topise şi începea să curgă.

— Nu se opresc, şopti Haako, strângându-şi mantia în jurul corpului şi retrăgându-se.

Gunray nu mai spuse nimic. Imposibil, aşa ceva este imposibil! Gândea în sinea lui.

* * *

Qui-Gon lovea cu toată puterea în uşa blindată, hotărât să ajungă la neimoidienii trădători, când instinctele îl avertizară asupra pericolului iminent.

— Obi-Wan! Strigă către tovarăşul său, care se întoarse imediat. Droizi distrugători!

Tânărul încuviinţă din cap, zâmbind.

— Neoficial, aş spune că misiunea aceasta a trecut de faza negocierilor.

În spatele lor, pe coridor apărură zece droizi distrugători. Aduceau cu roţi sclipitoare din metal, când se rostogoliseră de după colţ, rapid şi silenţios. Unul câte unul, începură să se deplieze, scoţând la iveală tripozi de picioare de păianjen şi braţe boante în care erau încorporate lasere. Spinările curbate se înălţară şi droizii se ridicară la verticală, cu capetele blindate aţintite spre înainte. Erau înfricoşători şi ucigători, construiţi cu un singur scop: acela de a distruge.

Desfăşurându-se, deschiseră focul, acoperind spaţiul din faţa lor cu o reţea de raze mortale. Când laserele se opriră, avansară, în căutarea prăzii.

Dar anticamera punţii era pustie – Jedi dispăruseră.

* * *

Pe punte, Gunray şi Haako priveau videcranul care reînviase. Droizii distrugători se transformau din nou, luând formă de roţi, şi porneau rostogolindu-se prin coridor, urmărindu-i probabil pe Jedi.

— I-am pus pe fugă, respiră uşurat Haako, abia venindu-i să creadă ce noroc avuseseră.

Gunray nu spuse nimic, gândind însă că scăpaseră ca prin urechile acului. În orice caz, era ridicol faptul că trebuiau să lupte cu cavaleri Jedi. Aceasta era o problemă comercială, nu politică. Federaţia Comercială avea perfectă dreptate să se împotrivească deciziei prosteşti a Senatului republican de a impune taxe pe rutele comerciale, atâta vreme cât nu exista o bază legală. Faptul că neimoidienii îşi găsiseră un aliat care să-i sprijine în această privinţă, care să-i sfătuiască să impună o blocadă pentru a sili retragerea sancţiunilor nu constituia un motiv pentru implicarea ordinului Jedi.

Se aplecă şi se prefăcu preocupat de aranjatul mantiei, pentru a-şi ascunde tremuratul.

Un apel venit de la centrul de comunicaţii, aflat imediat în spatele său, îl întrerupse pe neaşteptate.