Niculae întâi râse, dar apoi începu să-i turuie gura de localităţi und se găsesc bogate zăcăminte de fier, aur, sare, aramă, var, aluminiu, c industriile lor cu tot.

- Oamenii ăştia de pe aici, îl întrerupse Moromete văzând că ştie, ma lucrează şi în păduri, fac şindrilă din brad, metri cubi de construcţie, obez: fel de fel de putini şi butoaie, unii sunt zidari, alţii sunt ciobani, au livezi fac ţuică, fac drojdie, fac poame şi... ghici mai ce? Poşircă, mă, Niculae încheie Moromete cu dispreţ binevoitor şi Niculae îl trase iar de flanelă

Când soarele apuse, Moromete îi făcu băiatului o destăinuire: aveai să

tragă şi să mâie chiar la femeia aceea despre care povestise el acun două

ierni, când fusese la munte cu Tudor Bălosu. îşi mai aducea aminte Numai că Niculae fu cam dezamăgit de felul cum îi primi mocana. Di bucuroasă era ea bucuroasă, aşa cum povestise tatăl său, dar lui nu i-; plăcut nici pâinea, nici ciorba de fasole şi nici mâncarea de prune pe can le-o puse ea pe masă. Pâinea era parcă făcută din uruială, fasolea n-ave; nici un gust, iar prunele erau leşinate. Numai ţuica era bună.

A doua zi vândură grâul în sat, iar pe la prânz, împăturind banii ş

vârându-i la brâu, Moromete oftă cu tristeţe şi-i spuse băiatului:

- Râdeam de ăla, Niculae, care a dat grâul cu douăzeci şi şapte dubla Noi l-am dat cu douăzeci şi şase!

Porniră îndărăt, iarăşi tăcuţi şi tatăl şi fiul. Erau însă împăcaţi şi Moro mete ajunse chiar la concluzia că şase lei peste Piteşti e un preţ destul di bun. Ce puteau face?

La Piteşti tatăl arătă băiatului oraşul şi îi arătă oborul de cereale. Ni culae rămase buimăcit de mulţimea de oameni. Nu se vedea de la o margini la alta, iar înghesuiala căruţelor era de neînchipuit. Cum ele trebuiau si se mişte, unele să dea înapoi să iasă, altele să-şi facă loc să intre, roţili se atingeau, oiştile intrau una în alta, suşleţul uneia strivea capetele boilo din spate... Se auzeau îndemnuri mânioase, alteori cineva răcnea înjurânc înspăimântător...

Şi aceleaşi cergi de cânepă cenuşie, întinse peste căruţ; 276

Sat»»*

o*S- 3'

ti E o

P- le B? 3' 3

o-

T3 3 =i 3

a- 3

E B-

^1

o 3 S

8-8 i

<e F8

p( O "O O

a; c/i O ^

51 °* I'

=< 3 3'■§

■a g » 3 e.

JJ p> p> C p

o ^ o-

E-B.B" 8 S/3'

3, 3 p

p^ e-s

8

o 3

. P"t3

■•o E £*

a 8 3 »

I!

cr. O p, £

«O 05'

o 3

—• o p p

f Z.

%%.

I 8

5 c

B.£

O 5(

3 O