se află în starea echilibrată Bardo, înainte ca tendinţele karmice să intre în activitate. Ceea ce reprezintă o fotografie în raport cu obiectul pozat, această comparaţie poate înlesni înţelegerea „Adevărului de descendenţă", vizavi de „Adevărul Mamă".

57. Text: Yid-kyi-lus «yid-kyi-lu»: Corp mental, corp al dorinţei sau corp-gând.

58. Partea de mâncare pusă deoparte pentru mort în timpul ceremoniei mortuare, corpul pregătit pentru înmormântare, cuver-tura împăturată, servind drept pat.

59. Text: Skye-gans-Bardo «kye-nay bardo»: stare intermediară sau stare de incertitudine a locurilor naşterii în timpul concep ţiunii.

60. Text: Rmi-tam-Bardo «mi-tam bardo»-: stare intermediară, sau de incertitudine a stării de vis.

61. Text: Ting-nge-hzin Bsam-gtam Bardo «tin-ge-zin-sam-tam Bardo»: Stare intermediară, sau de incertitudine în timpul meditaţiei (Dhyana) în Saniădhi, echilibru extatic*

62. Text: Hchi-Kahi Bardo «chi-khai bardo»: Stare intermediară sau de incertitudine a momentului morţii.

63. Text: Chos-Nyid Bardo («Cho-Nyid-Bardo»: Stare intermediară sau de incertitudine a Realităţii.

64. Text: Lugs-hbyung Srid-pahi Bardo «Iu jung Sid-pai bardo»: Stare intermediară sau de incertitudine a reintrării în fluxul existenţelor sangsarice, atunci când „Cunoscătorul" caută renaşterea.

* Nu este cea mai fericită formulare, deoarece Dhyana şi Samadhi sunt două etape diferite şi consecutive ale absorbţiilor yoga; dacă prim:! duce la posibilitatea contemplării supranormale a unui singur obiect interior sau exterior asupra căruia yoginul îşi fixează concentrarea, a doua duce la o conştiinţă în ceea ce priveşte întreg universul — n. trad. 1. rom.

156

65. Text: Hkhor-va «khor-ya». Lit. un lucru învârtindu-se în cerc. Ser. sangsura sau samsăra.

66. Buddha, Dharma, Samgha.

67. Realitatea e experimentată sau percepută de o manieră incertă şi excepţională de „Cunoscător" prin, facultăţile corpului sau psihic din Bardo, care e replica corpului din planul terestru şi nu suprema conştiinţă fără obscurităţi a Dharvia-Kăya-ei, în care nu mai exista Bardo (star e incertă, intermediară).

68. Text: Rang-snang «rang-nang»: viziunea personală a con-figuraţiilor-gânduri.

69. Text: Bag-chags yid-lus «bag-chah yid-lu»: Obişnuinţele,, tendinţele corpului-gând, născute din existenţa în lume (sang-sarsică).

70. Fenomenele sau experienţele fenomenale ale lumii umane vor fi percepute într-o manieră total diferită în Bardo. în sensul, că, pentru cel care moare, totul pare schimbat şi confuz. De aici, acel avertisment dat defunctului care trebuie să

se acomodeze stării de după moarte, aşa cum copiii se obişnuiesc cu lumea după naştere.

71. în această parte în care sunt descrise viziunile minunate din Bardo, cititorul care vrea să le extragă raţionalitatea va trebui să fie conştient de faptul că acest tratat este eminamente esoteric şi că, în special începând cu această parte şi până la sfârşit, el traduce în simboluri sau alegorii experienţele psihice ale stării de după moarte.

72. Text: Thigle-Brdalva «thigle-dalwa»" lit' „răspândind_pe parcurs grăunţele (tuturor lucrurilor)". Esoteric, Dharma-Dhatu.

73. Text: Rnam-par Snang-mzad «nam-par nang-zad», (ser. Vairochana), Dhyani Buddha din centru, Vairochana,

adică literal, „în forme redate vizibil". Este Numenalul manifestând Fenomenalul. Roata pe care o ţine simbolizează

puterea supremă. Titlul de Bhagavăn (atribuit multor zeităţi ce vor urma) înseamnă „posesor al domeniului" (sau al celor şase puteri), „victoriosul", ceea ce-1 califică astfel ca pe un Buddha: „Cel ce a cucerit puterea asupra existenţei lumeşti sau a existenţei sangsarice". în calitate de Dhyani Buddha central, Vairochana reprezintă cea mai înaltă Cale a şcolii esoterice.

Ca un soare central înconjurat de patru Dhyani Buddha ai celor patru puncte cardinale, care vor apărea în zilele următoare, el simbolizează Adevărul Unic, împrejmuit de patru constituanţi sau elemente. Personificând obârşia întregii vieţi organice, toate lucrurile vizibile şi invizibile îşi găsesc în el săvârşirea şi absorbţia.

Referinţă la zeităţile din Bardo Thodol, „The Buddhism of Tibet or Lamaism" de Waddell şî „The Gods of Northern Buddhism" de A. Getty.

74. Text: Nam-mkh-ah-dvyings-kyi-dvang-phyung «nam-kha-ing-kya-wang-chug-ma», (ser. Akăsa Dhatu Ishvari).

Mama e principiul feminin al universului, iar Tatăl e sămânţa a tot ce există.

75. In copia tipărită: agregatul conştiinţei (Rnam-par-Shes-pahi) -«nam-par-she-pay»-, ser. Vijnăna, în starea sa primordială.

157

de lumină albastră. Insă în manuscris, agregatul de conştiinţă luceşte ca o lumină albă, a lui Vajra-Sattva din ziua a doua.

76. Aici, ca în pasajele următoare, zeitatea personifică în ea principiul feminin şî masculin al naturii, ceea ce e caracterizat în manuscris prin culori simbolice apropiate în miniatură reprezentând Tatăl şi Mama uniţi. Uniunea divină.

77. Text: De-bzhing-shegs-pa «de-shing-sheg-pa»: „Cel ce a plecat e acelaşi drum". Buddha (ser. Tathagata).

78. Text: Hphrang «htang»: loc strâmt, ambuscadă.

79. Vezi „The Craft to Know Well to Die": „Trebuie chemaţi îngerii sfinţi spunând: „Spirite cereşti, îngeri glorioşi, rogu-vă

să fiţi aici şi să asistaţi la plecarea mea şi să mă eliberaţi de duşmanii mei şi să voiţi a mă primi printre voi. Şi tu înger ghid, pe «are Stăpânul nostru mi 1-a adus păzitor, eu te rog, ajută-mă şi susţine-mă".

80. Text: Stug-po-bkod-pahi zhing-khams «tug-po-kod-pai-shing-kham»: Unde toţi germenii forţelor universale şi toate lucrurile sunt reunite în formaţii dense. Tibetanii îl numesc de asemenea „regatul unde nu există cădere", starea care conduce la Nirvana. Este regatul Buddha-ilor.

81. Text: Rdorje-sems-dpah-Mi-bskyod-pa «dorje-sems-pa-mi-kyod-pa» (ser. Vajra-Sattva Akshobhya). Calmul sau Imuabilul. Dhyani Buddha din est apare aici ca reflexul său activ şi împodobit în Sambogha-Kăya, Vajra-Sattva (spiritul divin esoîeric sau sprijinul neclintit) e de asemenea un reflex a lui Akshobhya, ambele sunt divinităţi importante ale şcolii esoterice.

82. Dorje e sceptrul lamaic, simbol al trăsnetului lui Indra (Jupiter).

83. Există o eroare în textul tipărit care poartă: Sang-rgyas-spy-ang-ma «sang yay-chan-ma»: „Cea care are ochiul lui Buddha" care, în manuscris, îl însoţeşte pe Ratna-Sambhava în ziua a treia. Mamaki e una -dintre cele 108 nume ale Dolmei, zeiţa naţională a Tibetului (ser. Tărâ); în Dharma-Samgraha se citează patru zeităţi numite: Rochani, Mămaki, Pandura şi Tară,

84. Text: Sha-snyig-po «sayi-nying-po», (ser. Kshiti-yarbha): Matricea pământului.

85. Text: Byams-pa »cham-pa«. (ser. Maitreya): „Amor", Buddha care va veni să reformeze omenirea prin forţa amorului divin.

86. Text: Lasema şî Pushpema, forme sanscrite alterate introduse în manuscris'în tibetană: Sgeg-mo-ma, ser. Lăsya:

„Frumoasa sau Cocheta" e reprezentată ţinând o oglindă şi personificând Frumuseţea. Me-tong-ma (ser. Pushpa): cea care ţine flori" personifică Fioraţia.

87. Rnampar-shes-pahi-phung-po «nampa-she-pay-phung-po»: Agregatul principiului conştient, „Cunoscătorul", spiritul în funcţia sa de cunoaştere. In textul tipărit, acesta e înlocuit prin «Gzugs-Kyi-ng-po», agregatul corpului.

88. Vezi nota 76.

89. Razele graţiei divine formează un cârlig pentru apucarea mortului şi ridicarea lui deasupra pericolelor din Bardo. Uneori 158

se crede că fiecare rază se termină cu un cârlig sau o m^nă, la fel ca razele emanate de regele solar Ra, coborând sub forma înţelegerii deasupra fidelilor, aşa cum e reprezentat în templele egiptene. Creştinii exprimă această idee prin „Mâna lui Dumnezeu care mântuieşte".

90. Probabil e vorba de faptul că mortul, capabil să-j vadă pe ai lui pe pământ, se înfurie dacă îi vede disputându-şi bunurile sale sau dacă Lama care dirijează funeraliile e av^r sau interesat. Apărarea împotriva mâniei e esenţialmente yogică. Yoginii tuturor religiilor cunosc faptul că mânia împiedică tot progresul spiritual. A se compara cu învăţăturile Egiptului Antic în ceea ce priveşte pericolele colerei: învăţăturile lui Ptah-hotep.

91. Text: Rinchen-hbyung^-tdan «rinchen-jung-dan», (ser. Ratna-Sambhava): „Născut din Giuvaer" — e cel care înfrumuseţează şi din care provine tot ce e preţios. Una dintre personificările atribuite lui Buddha".

92. Text: Sangs-rgyas-spyan-ma «Sang-yay-chan-ma»: „Cea care are ochiul lui Buddha".