De asemenea, aceste prejudecăţi încâlcite (klega sau aţnava), ca şi concepţia despre ego, prejudecăţile
intelectuale sau efective (pe oare forţa le schimbă în funcţie de karma acumulată de fiecare individ), toate aceste lucruri nu pot fi înţelese decât de Tathagata. De aici, diferenţe intre credinţe etc___"
8 a. Trad. Richard, Zuzuki: „Deci cele trei domenii = triloka (kamaloka — domeniul senzaţiilor; rupaloka —
domeniul existenţei, corporale; arupaloka — domeniul non-corporalului) nu sunt altceva decât_ manifestări ale spiritului (nlaya-vijnana, practic identic cu Bhutatathaia). Lucrurile ca şi cele şase obiecte ale simţurilor, n-ar exista separate de spirit. De ce? Deoarece din moment ce toate lucrurile, în raport cu principiul lor de existenţă în spirit (âlaya-vijnzina), sunt produse de subiectivitate (şmrţi), toate modurile de particularizare sunt auto-particularizările spiritului. Spiritul totuşi fiind liber, el nu e diferenţiat. Deci, tragem concluzia că toate lucrurile şi condiţiile lumii fenomenale sunt ipotetice şi determinate doar de ignoranţă (avidya), iar subiectivitatea (svirti) tuturor fiinţelor nu e mai reală decât imaginea dintr-o oglindă. Ele evoluează pur şi simplu din idealitatea spiritelor ce particularizează. Când spiritul e tulburat, multiplicitatea lucrurilor se produce, iar când e calm, multiplicitatea dispare".
9a. Trad. Richard, Suzuki: „Materia (rupă) si spiritul (citta), de la începuturi încă, nu reprezintă o dualitate. De asemenea, vorbim (de univers) ca de un sistem raţional (prajna kăya), văzând că adevărata natură a materiei constituie de fapt norma spiritului, sau vorbim (de univers) ca de un sistem de materialitate (dharma kâya), văzând că adevărata natură a spiritului constituie de fapt norma materiei. Pe de altă parte, în dependenţă de Dharma-Kăya, toţi Tathagata se manifestă în forme corporale şi sunt neîncetat prezenţi în toate punctele spaţiului. Bodhisattva celor 10 cartiere, după capacităţile şi vederile lor, se pot manifesta în corpuri infinit fericite sau pe tărâmuri infinite,, împodobite, care chiar Taine mascate de un semn de individualitate, nu împiedica fuziunea altora cu ei şi această (fuziune mutuală) n-are întrerupere. Dar manifestarea Dharma Kuya-ei în forme corporale (la infinit) nu e inteligibilă pentru gândul sau judecata speciilor obişnuite, ea fiind liberă şi cea mai subtilă activitate a lui Bhutatatathată".
10a. Trad. Richard, Suzuki: „Ignoranţa să fie distrusă şi simptomele de dezordine (din spirit) vor* fi de asemenea distruse şi atunci esenţa spiritului (Bhutatathată) se va păstra. Doar dacă spiritul însuşi ar fi distrus, toate fiinţele ar înceta să existe, pentru că n-ar mai exista nimic prin ce să se manifeste. Dar atâta timp cât spiritul nu e distrus, dezordinea sa poate continua".
11 a. Această descriere e de asemenea o descriere a Dharma-Kciya-ei. Aceasta e termenul cel mai comprehensibil prin care un buddhist rezumă înţelesul lui ca pe un sentiment al universului. Esenţa lui Buddha e Dharma-Kâya, Dharma-Kăya aemni-186
fică faptul că universul nu apare buddhistului ca un simplu mecanism ci apare pulsând de viaţă. E „unul singur"
şi nu e haotic sau dualist. Dharma-Kăya nu e o jalnică abstracţie, ci aspectul existenţei care face lumea inteligibilă, prezentând-o sub raportul cauză—efect. Dharma-Kăya e tendinţa ideală din lucruri care se revelează
cel mai bine în voinţa raţională şi în aspiraţiile normale umane. E timpul inspiraţiei nepersonificate a tuturor spiritelor raţionale perfecţionate. Dharma-Knya este norma existenţei, etalonul adevărului, măsura adevărului, legea cea bună
INDICE ALFABETIC ■ al cuvintelor sanscrite mai frecvent utilizate în text adharms — acţiune rea Adi-Kăya — vezi Dharma-Kâya âkăsha — eter, cer Akasha-Garbha — Matricea cerului Aîoka — lumina (personificarea) Antafabhăva — Starea intermediară (tib. Bardo) Asura-Loka — lume infernală
în care războiul e pasiunea dominantă a vieţii Hîraan — eul, conştiinţa subectivă
B
Bodhi — trezire, iluminare
Bodhisattva — fiinţă promisă iluminării
Brâhma-danda — coloana vertebrală, Muntele Meru al corpului uman Brahman — conştiinţă universală obiectivă
Brahmarandhra — deschizătura lui Brahma, sutura sagitalâ a lobilor parietali Buddha — Iluminat
Buddha-Gayă — marele centru psihic al universului
chakra — centru nervos psihic Cliitta (citta) — spirit, conştiinţă Chmavritti — impulsiunile spiritului D
dolarii — zeiţe-zâne având puteri oculte
aharana — concentrare profundă
Deva-Loka — paradis
DX?S^ substanţei, domeniu absolut, înţelep-
Dharma-Kaya — corpul adevărului, corpul esenţial, primul dintre ceîe 3 corpuri (Tri-Kaya) Dhyana — stare extatică de contemplaţie, inferioară stării samadhi şî superioară dharana-ei G
gandharva — apariţii miraj din starea intermediară garbka — matrice şi embrion gurU — maestru spiritual n
Hînaya'ha — Micul Vehicul, buddhismul începuturilor K
kala — timpul
karma — sumă de acte morale sau fapte săvârşite de-a lungul
exfstenţei terestre kâya— corp
kosna — înveliş, nivel al organismului kundaliră — energie virtuală, cu sediul în zona perineeală
loka — continent, lume fenomenală
M
Mahavmdrâ' — Marele Simbol
Mahăynna — Marele Vehicul, orientare şi şcoală buddhistă mandala^— cerc mistic, diagramă cu utilizare rituală şi tantrică- manlrayana — ansamblu de doctrine şi practici tantrice mâyă — iluzie Măyct-Rupa — corpul iluziei, corpul astral
niudră — semn mistic — gest al mâinii, al degetelor sau al corpului N
nădî — nerv psihic tubular (îda, pingălâ şi sushumrva, cei 3 principali) nidăna — conexiune cauzală
Nirtnăna-Kăya — al treilea dintre cela 3 corpuri (Tri-Kaya), corp de manifestare Nirvana — Extincţie, pace supremă
pUramita — perfecţiune a înţelepciunii parinirvtlna — extincţia completă, definitivă
188
189
