apartamente şi niciunul n-a văzut sau auzit ceva.
Glasul ascuţit al lui Wyller.
— Însă am stat de vorbă cu cei doi tineri care au văzut-o pe Elise când s-a întors acasă. Spun că era singură.
— Iar aceşti tineri sunt…?
— Nu au cazier şi mai au şi un bon de taxi care dovedeşte că au plecat de aici imediat după 23:30. Au spus că femeia i-a surprins când urinau sub arcadă. Să-i chem la interogatoriu?
— N-au fost ei, dar da.
26
— OK.
Paşii lui Wyller se estompară.
— Femeia s-a întors singură şi nu există niciun semn de pătrundere prin efracţie, spuse Bjørn. Crezi că i-a dat drumul înăuntru de bunăvoie?
— Nu dacă nu-l cunoştea bine.
— Nu?
— Elise era avocată, cunoştea riscurile, iar lanţul acela de siguranţă de pe uşă pare destul de nou. Cred că era foarte precaută.
Katrine se aplecă lângă cadavru. Se uită la aşchia de lemn ce răsărea din degetul arătător al lui Elise. Şi la zgârietura din partea de jos a braţului.
— Avocată, spuse Bjørn. Unde?
— Hollumsen & Skiri. Ei au anunţat poliţia când ea n-a apărut la o audiere şi nici n-a răspuns la telefon. Nu e un lucru chiar neobişnuit ca avocaţii să fie victimele unor atacuri.
— Crezi că…?
— Nu, cum spuneam, nu cred că a lăsat pe cineva înăuntru. Dar…
Katrine se încruntă înainte să completeze:
Eşti de acord că aşchia asta pare roz-alburiu?
Bjørn se aplecă peste ea.
— Albă, categoric.
— Roz-alburiu, insistă Katrine, ridicându-se. Hai cu mine!
Merseră pe hol, unde Katrine deschise uşa şi arătă spre tocul plin de aşchii de afară.
— Roz-alburiu.
— Dacă spui tu, replică Bjørn.
— Tu nu vezi? întrebă ea, exasperată.
— Studiile au arătat că femeile disting de obicei mai multe nuanţe decât bărbaţii.
— Dar vezi totuşi asta? întrebă Katrine, ridicând lanţul de siguranţă
care atârna pe interiorul uşii.
Bjørn se aplecă spre el. Mirosul lui îi provocă un adevărat şoc. Poate că
era doar senzaţia de disconfort la această intimitate subită.
— Piele răzuită, rosti el.
— Zgârietura de pe braţul ei. Vezi?
El încuviinţă uşor.
— S-a zgâriat singură în lanţul de siguranţă, probabil că era pus. Prin
27
urmare, nu el încerca să intre cu forţa, ci ea se lupta să iasă.
— În Norvegia nu prea obişnuim să folosim astfel de lanţuri, ne bazăm pe încuietori, asta e regula generală. Iar dacă nu i-a dat ea drumul înăuntru, dacă acest bărbat puternic era cineva pe care-l cunoştea, de exemplu…
— …nu s-ar mai fi deranjat să pună lanţul la loc după ce i-ar fi dat drumul înăuntru. Pentru că s-ar fi simţit în siguranţă. Prin urmare…
