Barmanul îşi coborî iar privirea spre poza pe care o puseseră pe bar, în faţa lui.
— Da, răspunse el.
— Da?
— Da, a fost aici. Aseară.
— Eşti sigur?
— A stat exact unde staţi voi acum.
— Aici? Singură?
Mehmet vedea bine că femeia încerca să-şi ascundă entuziasmul. De ce oare se mai sinchiseau oamenii? Ce pericol era dacă trădai cum te simţi cu adevărat? Nu era deosebit de încântat că-şi turna singurul client fidel, dar aveau legitimaţii de poliţie.
— A fost cu un tip care trece adesea pe-aici. Ce s-a întâmplat?
— Tu nu citeşti ziarele? întrebă cu un glas ascuţit colegul femeii.
— Nu, prefer ceva cu ştiri, răspunse Mehmet.
Bratt zâmbi.
— A fost găsită moartă în această dimineaţă. Povesteşte-ne despre bărbat! Ce făceau?
Mehmet avu brusc senzaţia că cineva îi turnase în cap o găleată plină
cu apă rece ca gheaţa. Omorâtă? Femeia care stătuse în faţa lui cu nici 24
de ore în urmă era acum un cadavru? Reuşi să se adune. Şi se simţi ruşinat de gândul care-i veni automat în minte: dacă barul era pomenit în ziare, ar fi bine sau rău pentru afacerea sa? La urma urmei, exista o limită a
48
proastei reputaţii.
— O întâlnire pe Tinder. Tipul se întâlneşte de obicei aici cu perechile sale. Îşi spune Geir.
— Îşi spune?
— Aş spune că e numele său adevărat.
— Plăteşte cu cardul?
— Da.
Femeia dădu din cap spre casa de marcat.
— Crezi că ai putea găsi chitanţa lui pentru plata de aseară?
— Ar fi posibil, da, rosti Mehmet zâmbind trist.
— Au plecat împreună?
— Categoric nu.
— Adică?
— Adică Geir şi-a ales o ţintă net superioară, ca de obicei. A fost practic abandonat înainte să apuc măcar să le torn băuturile. Apropo de asta, vă
pot oferi ceva…?
— Nu, mersi! Suntem în timpul serviciului. Deci a plecat singură? insistă
Bratt.
— Da.
— Şi n-ai văzut pe nimeni care s-o urmeze?
Mehmet clătină din cap, apoi scoase două pahare şi alese o sticlă cu suc de mere.
— Din partea casei, proaspăt stoarse, recoltă locală. Reveniţi în altă
seară şi beţi o bere, tot din partea casei. Prima e gratis, să ştiţi. Acelaşi lucru e valabil şi dacă aduceţi colegi de serviciu. Vă place muzica?
— Da, răspunse poliţistul blond. U2 sunt…
— Nu, i-o reteză Bratt. Ai auzit cumva dacă femeia a spus ceva ce crezi că ne-ar putea interesa?
