prezenţă de spirit să ejaculezi afară, mai exact pe stomacul dom’şoarei Gravseng, înainte de a-i spune să se îmbrace, apoi de a o trage până la uşă
şi a o da afară. Păcat că n-a manifestat aceeaşi prezenţă de spirit ca tine ca să reţină nişte spermă ca dovadă. În schimb, a plâns ore întregi la duş şi a făcut tot ce a putut ca să scape de urmele tragediei. Probabil că nu e aşa de surprinzător, e o reacţie normală, de înţeles la o tânără.
Vocea lui Krohn dobândise un uşor tremur de indignare, pe care Harry nu-l presupunea autentic, ci mai degrabă menit să demonstreze cât de eficientă putea fi acea mărturie în instanţă.
— Personalului de la centrul de criză în caz de viol i se cere să descrie starea psihologică a victimei în câteva fraze. Vorbim aici despre profesionişti cu o îndelungată experienţă în comportamentul victimelor violurilor şi, ca atare, acestea sunt fraze cărora instanţa le va acorda mare importanţă. Şi, credeţi-mă, în acest caz observaţiile de natură psihologică
sprijină declaraţia clientei.
224
Pe chipul avocatului apăru fugar un zâmbet ca de scuze.
— Înainte de a trece mai amănunţit la probe, haideţi să stabilim dacă
te-ai mai gândit la propunerea mea, Hole. Dacă ai ajuns la concluzia că
acceptarea ofertei mele este calea corectă, şi eu sper de dragul tuturor că
ai făcut-o, am aici contractul scris şi redactat. Care, nu mai e nevoie să
spun, va rămâne confidenţial.
Krohn îi dădu lui Harry un document într-o mapă neagră, privind în acelaşi timp cu subînţeles la Arnold Folkestad, care încuviinţă încet.
Harry deschise mapa şi scană cu privirea foaia A4.
— Mhm. Eu demisionez din PHS şi renunţ la orice muncă în cadrul sau care are legătură cu poliţia. Şi nu discut în nicio circumstanţă cu sau despre Silje Gravseng. Văd că nu-i mai trebuie decât semnătura.
— Nu e chiar aşa de complicat, dacă ţi-ai făcut deja calculele şi ai ajuns la soluţia corectă…
Harry încuviinţă. Se uită la Silje Gravseng, cum stătea acolo, rigidă ca un stâlp, uitându-se lung la el cu o faţă palidă şi lipsită de expresie.
Arnold Folkestad tuşi discret, iar Krohn îşi îndreptă atenţia spre el cu o privire amabilă, în vreme ce îşi potrivea ceasul de mână pe încheietură
într-o manieră aparent întâmplătoare, dar bine studiată. Arnold scoase un dosar galben.
— Ce-i asta? întrebă Krohn, luând dosarul cu o sprânceană ridicată.
— Propunerea noastră de acord, răspunse Folkestad. După cum vei vedea, noi propunem ca Silje Gravseng să-şi termine cursurile la PHS fără
oprelişti şi să nu aplice mai apoi, sub nicio formă, la vreo slujbă din sau în legătură cu forţele de poliţie.
— Glumeşti…
— Şi să nu mai încerce, în nicio circumstanţă, să-l mai contacteze pe Harry Hole.
— E scandalos.
— În schimb, din consideraţie pentru toate părţile implicate, ne vom abţine de la luarea de măsuri legale împotriva acestei acuzaţii false şi tentativei de şantajare a unui angajat PHS.
— În cazul ăsta, ne vedem în instanţă, exclamă Krohn, reuşind să evite ca fraza cunoscută să sune a clişeu. Şi chiar dacă rezultatul va însemna multă suferinţă din partea ta, Hole, abia aştept să fiu avocatul acuzării.
Folkestad ridică din umeri.
225
— Atunci mă tem că vei fi dezamăgit, Krohn.
— O să vedem cine va fi dezamăgit.
Krohn se ridicase deja şi îşi încheiase un nasture de la haină, semn că
era gata să treacă la următoarea întâlnire, însă zări privirea lui Harry.
Ezită.
— Ce vreţi să spuneţi?
— Dacă nu e un deranj prea mare pentru tine, zise Folkestad, ţi-aş
propune să citeşti documentele care stau la baza propunerii noastre.
Krohn deschise iar dosarul. Îl răsfoi. Îl citi.
— După cum poţi vedea, continuă Folkestad, clienta ta a urmărit cu atenţie cursurile de la PHS despre viol, în cadrul cărora, printre altele, există o descriere a modului în care tind să reacţioneze psihologic victimele violurilor.
— Asta nu înseamnă…
