— Pot să te rog să aştepţi cu obiecţiile tale până la sfârşit şi să treci acum la pagina următoare, Krohn? Vei găsi acolo o declaraţie, semnată şi deocamdată neoficială, de martor, din partea unui student bărbat care se afla în faţa intrării în clădire, pe unde el a văzut-o pe frøken Gravseng ieşind la ora menţionată. Martorul declară că ea părea mai degrabă
furioasă decât înspăimântată. Nu menţionează nimic despre vreo rochie ruptă. Din contră, spune că ea părea îmbrăcată şi nevătămată. Şi recunoaşte că a urmărit-o cu mare atenţie. Presupun că ăsta e un compliment pentru tine…
Se răsuci către Silje Gravseng.
Ea stătea la fel de nemişcată, însă obrajii i se coloraseră şi clipea des.
— După cum poţi vedea, Harry Hole s-a dus la martor un minut mai târziu, deci cel mult 60 de secunde după ce frøken Gravseng trecuse de el.
Hole a rămas cu martorul până ce am venit eu şi l-am dus pe Hole la Krimteknisk, faptă care e consemnată – Folkestad făcu semn din mână –
pe pagina următoare, acolo, da.
Krohn citi şi se prăbuşi la loc pe scaunul lui.
— Raportul spune că Hole nu avea nimic din ce ar trebui să aibă un bărbat imediat după ce a comis un viol. Nici piele sub unghii, nici secreţii sau păr pubian de la alte persoane pe mâini sau pe organele genitale. Iar asta demonstrează că frøken Gravseng a minţit în declaraţia ei despre zgârieturi şi penetrare. Mai mult, nu au existat semne pe corpul lui Hole
226
care să sugereze că ea s-ar fi luptat în vreun fel cu el. Singura sugestie legată de contact este reprezentată de două fire de păr de pe hainele lui, dar ele sunt de aşteptat după ce ea s-a aplecat peste el, a se vedea pagina a treia.
Krohn răsfoi documentul fără să-şi ridice privirea. Ochii îi dansau peste pagini, buzele formulau o înjurătură tăcută, iar Harry îşi dădu seama că
mitul era adevărat: nimeni din justiţie nu putea parcurge mai rapid un document A4 decât Johan Krohn.
— În cele din urmă, reveni Folkestad, dacă te vei uita la volumul de spermă ejaculat de Hole la doar jumătate de oră după presupusul viol, acesta este de patru mililitri cubi. O a doua ejaculare în jumătate de oră ar produce în mod normal mai puţin de 10% din acest volum. Pe scurt, în afara cazului în care testiculele lui Harry Hole sunt confecţionate din ceva foarte special, el nu a ejaculat la momentul susţinut de frøken Gravseng.
În tăcerea care urmă, Harry auzi de afară un claxon de maşină, ţipete, apoi râsete şi înjurături. Traficul se oprise.
— Nu e chiar aşa de complicat, zise Folkestad, schiţând un zâmbet în barbă. Aşa că, dacă ţi-ai făcut calculele şi…
Şuierat de frâne eliberate din apăsare. Apoi un pocnet sec, când Silje Gravseng se ridică de pe scaun, urmat imediat de zgomotul uşii trântite, când ea ieşi din încăpere.
Krohn rămase cu capul plecat o vreme. Când îl ridică din nou, se uită
direct la Harry.
— Scuzele mele. Ca avocaţi ai apărării trebuie să acceptăm ideea că
clienţii noştri mint ca să-şi salveze pielea. Dar chestia asta… Ar fi trebuit să
cercetez situaţia mai bine.
Harry ridică din umeri.
— N-o cunoşteai, nu?
— Nu, răspunse Krohn. Dar te cunosc pe tine. Ar trebui să te cunosc după atâţia ani, Hole. O să o determin să semneze propunerea voastră de acord.
— Şi dacă nu o face?
— Îi voi spune clar care sunt consecinţele lansării de acuzaţii false. Şi excluderea oficială de la PHS. Nu e proastă, să ştii.
— Ştiu, replică Harry, ridicându-se în picioare cu un oftat. Ştiu.
Afară, traficul pornise din nou.
227
Harry şi Arnold Folkestad merseră pe jos pe Karl Johans.
— Mersi, zise Harry. Însă continui să mă întreb cum de te-ai prins aşa de repede.
— Am ceva experienţă cu TOC, răspunse Arnold zâmbind.
— Pardon?
— Tulburare obsesiv-compulsivă. Când o fiinţă cu o astfel de predispoziţie ia o decizie, nimic nu o opreşte. Acţiunea în sine e mai importantă decât consecinţele acesteia.
— Ştiu ce e TOC. Am un amic psiholog care m-a acuzat că pe jumătate sufăr şi eu de asta. Ce am vrut să spun eu e cum ţi-ai dat aşa de repede seama că aveam nevoie de un martor şi că trebuie să mergem la Krimteknisk?
Arnold Folkestad chicoti.
— Nu ştiu dacă îţi pot dezvălui aşa ceva, Harry.
— De ce?
