Sam trebuia să și comunice cu ea. Emily reușise să-l ademenească afară din baie, ispita unui pat confortabil fiind prea mare ca să-i reziste, însă Sam nu se uitase la ea când traversase camera; nu făcuse decât să se urce în pat complet îmbrăcat și să suspine încetișor, cu fața întoarsă spre perete.
Emily nu se mai simțise niciodată atât de nenorocită ca în seara asta. În perioada aceea, în urmă cu aproape 30 de ani, când lumea o scuipa, o abuza, o denigra, când mulțimile înfuriate loveau în lateralele dubei cu care era dusă la tribunal, alături de vinovăția și tristețea ei existase și o furie clocotitoare, plină de resentimente. Acum nu mai era niciun fel de sfidare, de furie care s-o susțină.
Acum simțea doar dezolare curată. Băiatul ei, băiatul ei frumos, singurul lucru bun pe care-l făcuse vreodată în viața ei mizerabilă, nu mai suporta să o privească.
Măcar Sam adormise, extenuat de ce se petrecuse peste zi, dar în realitate asta era doar o slabă consolare pentru Emily. Pentru că avea să se trezească în scurt timp și atunci va începe autopsia. Era ciudat să spună așa ceva, dar azi fusese partea ușoară, când șocul și tulburarea îi înăbușiseră emoțiile. De mâine-dimineață, mama și fiul aveau să fie nevoiți să creeze o nouă relație, o nouă viață, în care Sam știa exact cine e mama lui și de ce e capabilă. În mintea ei, între Emily și Janet Slater nu mai exista nicio asemănare, dar cum avea să-l convingă
vreodată pe Sam? Știa foarte bine că el căutase pe Google „Janet Slater”, absorbind articolele și bârfele libidinoase care încă agravau tensiunile din Bridgend, păstrând vie memoria sacră a surioarelor ei. Rațional, știa că încă
merita pedeapsa asta, reputația asta, dar nu mai era persoana aceea. Era o mamă
devotată și iubitoare, cu totul inofensivă, a cărei singură dorință era să facă bine.
Și ce șanse mai avea acum? Când fusese nevoită să renunțe la profesia aleasă, să-și abandoneze casa, poate chiar și să-și piardă băiatul?
Și-a înăbușit un geamăt de groază, mușcându-și tare degetul, disperată să nu-l deranjeze pe Sam. Probabil că în somn era împăcat, nu știa de ghinionul lui, de
moștenirea lui tragică. Însă la trezire o să-și aducă aminte și atunci o să înceapă –
spaima, nefericirea, învinovățirile. Și cine l-ar putea acuza? Ea își omorâse surorile, dar le omorâse și pe mătușile lui. La fel de rău, îl mințise toată viața lui, ascunzându-i acest secret întunecat, făcându-l să repete o ficțiune despre care mulți oameni, nu în ultimul rând consilierii de probațiune care veneau de multe ori prezentându-se drept prieteni de-ai ei, știau că e o vrăjeală. Iar acum asta părea cea mai grosolană dintre înșelătorii, cea mai amară pilulă de înghițit.
Își vor mai regăsi vreodată apropierea? Oare încrederea dintre ei o să mai poată fi refăcută vreodată? Avusese la dispoziție 14 ani în care să-i spună fiului adevărul despre identitatea ei reală, despre adevăratul său trecut, și n-o făcuse.
Își ținuse gura din pur instinct de supraviețuire, dintr-o dorință să respecte termenii eliberării condiționate, să ducă o viață nouă și să vadă dacă poate șterge cu buretele păcatele trecutului. Și totul o adusese aici, în această cameră de hotel fără viață, unde stătea acum întinsă lângă un băiat de 14 ani dezgustat de ea.
Ultimii 15 ani păreau ca un vis. În ciuda mariajului eșuat, fuseseră ani fără
îndoială fericiți, iar Emily nu se simțise niciodată singură, ținându-l pe Sam aproape și bucurându-se de compania lui. Oare o s-o piardă acum? O să-și piardă
această linie de comunicare esențială? Pe-atunci, când era o fetiță zdrențăroasă, cu haine jerpelite și plete pline de păduchi, știuse ce însemna să fie singură, nebăgată în seamă, neglijată. Simțise usturimea pătrunzătoare a curelei lui taică-su, mușcătura ascuțită a limbii lui, dar până și prezența lui părea o binecuvântare în golul căscat lăsat de fuga maică-sii, a cărei plecare dezinvoltă de lângă copiii săi încă-i aducea lacrimi în ochi lui Emily, durerea surdă a neînțelegerii adâncind junghiurile cumplite ale disperării. Singurătatea fusese dintotdeauna lucrul de care se temuse cel mai tare și nu se simțise niciodată mai singură decât în seara asta, în pofida prezentei adolescentului care dormea liniștit la niciun metru de ea.
74.
A ridicat spre el o privire plină de așteptări când l-a văzut venind în pat.
— Ei, asta-i o recompensă neașteptată, a gângurit Penny. Ai primit permisie pentru bună purtare, nu?
Christopher Parkes s-a uitat la soția lui, căutând în cuvintele ei semne de furie sau suspiciune, dar n-a găsit niciunul. Părea caldă, iubitoare și primitoare ca de obicei.
— Nu prea, a pufnit el. Totul se duce de râpă, dar nu se mai poate face nimic în seara asta, așa că m-am gândit să plec la o oră rezonabilă.
— Bravo ție, a răspuns Penny veselă, trăgându-se în pat spre el. Cum e atmosfera?
— Toxică, a oftat Christopher. Firth bănuiește pe toată lumea, inclusiv pe mine, că dă informări împotriva lui. În plus, e hotărât să pornească o vânătoare de vrăjitoare ca să elimine pe cine e în spatele scurgerilor de informații.
— Și nu crezi că e justificat?
— Nu cred că o să găsească ce caută. Oricum, te superi dacă nu vorbim despre serviciu?
— Deloc. Doar că-mi fac griji pentru tine, asta-i tot. Îți petreci atât timp din viață acolo…
L-a sărutat și s-a cuibărit alături, punându-și capul pe pieptul lui. N-a vorbit niciunul, Penny oftând fericită în timp ce-i asculta bătaia liniștitoare a inimii, iar Christopher privind în tavan, căutând nefericit toate fisurile din plafon. Multe nopți stătuse treaz exact în această poziție, făcându-și griji, chinuindu-se. În siguranță pe plan profesional, în ultimii trei ani fusese într-o perioadă agitată pe plan personal, de când în viața lui apăruse Olivia Campbell. Deși inițial o abordase prudent, atracția fusese instantanee și de durată. Avea de toate – atractivitate, perspicacitate, inteligență și o siguranță de sine în privința sexului care-l dădeau pe spate. Făcuse multe împreună cu ea, lucruri la care nici nu s-ar fi gândit cu altă
femeie. Și de-asta îi fusese atât de greu să pună capăt relației, în pofida tuturor lacrimilor și resentimentelor.
Avuseseră de toate – euforia începuturilor, excitarea arzătoare, perioada de aur când totul părea atât de ușor. În timpul ăsta, Christopher se gândise s-o părăsească pe Penny și-i și spusese Oliviei, iar mai târziu regretase. Acum părea o nebunie, iar reacția ei când rămăsese însărcinată dovedise ce pereche nepotrivită erau de fapt.
— La ce te gândești, scumpule?
Christopher s-a smuls din gânduri și și-a dat seama că Penny îl privea cu dragoste.
— Doar chestii de serviciu, a mințit el, mimând o strâmbătură.
— Păi, hai să vedem dacă nu pot să-ți alung câteva gânduri…
Sub pătură, Christopher îi simțea mâna strecurându-se în pantalonii de pijama.
— A trecut ceva vreme, dar cred că încă știu ce am de făcut, l-a tachinat Penny.
Fără să vrea, Christopher și-a simțit trupul reacționând la atingerea ei. Nu voia, dar se părea că Penny era hotărâtă. Dăduse deja pătura deoparte și se trăgea spre picioarele patului, luându-l în gură. Christopher a închis ochii și s-a resemnat
în fața inevitabilului. Soția lui nu i se mai părea atrăgătoare și în general evita situațiile intime, dar astă-seară n-avea cum să scape, așa că mai bine se supunea de bunăvoie. Avea să fie o diversiune și, cine știe, poate că o să aibă chiar și un orgasm, câtă vreme își ținea gândurile îndreptate spre Olivia Campbell.
75.
Stătea în camera întunecoasă, cu privirea la ecranul mic. Jack îi suspinase în brațe câteva minute, agățându-se de ea în timp ce gemea nefericit și lipindu-și de ea trupul costeliv. Era cu totul deplasat și la început Olivia și-ar fi dorit să-l împingă, să spună că nu voia să fie implicată în autocompătimirea lui nemeritată.
Dar pe măsură ce treceau minutele, s-a relaxat și a reacționat la contactul fizic, poate o acceptare a perioadei îndelungate de când nu-i mai arătase cineva afecțiune autentică. Cu timpul, s-a relaxat și Jack, scâncetele lui stingându-se încet-încet, pe măsură ce-și recăpăta controlul, dar când și-a dezlipit fața de pe umărul ei și a început să-și împingă nasul și buzele în gâtul ei moale, Olivia s-a săturat și s-a desprins brusc, punând capăt tête-à-tête-ului lor intim.
