- Pentru ca si eu am dreptul sa ma cobor, ca d-ta, de la geometria în spatiu la geometria plana, apoi la greci si la egipteni, si la chaldeeni, apoi la liniile trase de salbatici pe peretii pesterilor. Daca teoria einstei-niana îsi are obârsia în geometria cu trei dimensiuni, iar aceasta în liniile pesterilor...
- Liniile salbaticilor nu erau stiinta...
- Tocmai de aceasta te învinuiesc si eu: magia, fetisismul, polite-ismul nu contin o religiozitate autentica, ci numai o serie de fenomene sufletesti care nu au nimic comun cu experienta crestina. Identitatea d-tale între crestinism si primitivism e de-a dreptul absurda. Concluzia: crestinismul nu exclude nici stiinta, nici filozofia, nici civilizatia...
- Poate sa ai dreptate... în orice caz, d-ta nu poti fi crestin... Datoria d-tale e sa fii antisemit...
- Stupid. Nu pot deveni partasul unei solutii atât timp cât n-am studiat problema.
- Cine te împiedica s-o studiezi?
- Antisemitii. D-ta crezi ca mai pot fi obiectiv când se sparg geamuri, când se bat colegi evrei, când se închid colegi crestini, când nu mai sunt cantine, camine?...
195
Cu atât mai mult trebuie sa iei o atitudine. Expectativa e o lasitat
- Bine spus, zâmbi Marcu. Te-am admirat întotdeauna pentru litica fortei, singura care da rezultate. Nu mai sunt socialist, pentru erau prea multe teorii si prea putin curaj. La Paris, voi organiza nu îr truniri împotriva României, ci atentate împotriva guvernului. Pentru fie care deputat ucis. beau o sticla de sampanie!..,
Marcule. îl rugai eu, ma iriti inutil. M-am ferit întotdeauna sa i cut cu tine problema aceasta...
- Nu ai curaj sa te angajezi pe o pozitie, insinua studentul.
- Am mult mai mult curaj decât ai banui. Am curajul sa astept.j^H toria mea e sa-mi echilibrez si sa-mi luminee constiinta.
Tara poate sa piara...
- Te înseli; tara nu piere, pentru ca cinci studenti evita problj^H evreiasca, preferând sa se afle mai întâi pe sine, sa-si creeze criteraH valori...
7 un exemplu de dezordine. Daca as fi dictator, te-as împusca. J^H pasa tarii de constiinta d-tale?
ncordari si depasi^^M clerul tarii.. . n&aste S esti student îa Filozofie...
Vorbesti de "si
sti ia Medicina. Tevcontrazici ia st etnic: sânge, pie; sa abata discu I naivi si sentime rea muit
zeitatea medicinei, fara sa împ clegi tu prin libertatea medicini
•
omnu \'mi place lelaL
- Din nefericire :;-au schimbat, li int
- Oh.!... si o înteleg gresita.
- Cei de la Litere împrumut\' mentalitatea si cunostintele.
\r fi interesant de stiut ce dori Marcul
- E interesant integral, ironiza medicinistul. Poate domnul cred în dragoste?..,
- Desi indiscretia e stânjenitoare, nu ma supar. Dar nici n â pot raspunde.
- Fireste, noi nu întelegem, râse duduia.,.
- N-am spus chiar asa. Dar d-stra confundati impulsul sexual sau colajul, sau acea "sympathie amoureuse" cu dragostea. Nici nu încerc sa intru în amanunte asupra treptelor acestei dragoste autentice.
- Ar fi interesant, zâmbi duduia.
196
- Ar fi interesant pentru mine, cu toata gafa pe care constient o fac, fiu motivul legaturii d-voastra, vorbii eu. Toti trei rosira. Duduia j pe fereastra. Studentul încerca sa glumeasca.
- Poate crezi ca ne iubim?
- Eu nu cred nimic; astept lamuriri de la d-stra, daca voiti sa mi le estainuiti.
fireste.
Vorbi Marcu.
Ei sunt studenti de ai viitorului: pregatesc o casnicie întemeiata pe ;nunitatea inteselor, pagubelor si câstigurilor. - Nu e chiar asa, se împotrivi duduia. Dar eu studiez biologia, e] Suntemibarte buni prieteni... Ne întelegem...
! an singur lucra: ea nu crede nici în nationalism, nici în Śatkmalism...
- Eu cred în stiinta si în tine... Tresarii. Spuneau ca nu se iubesc.
