— De fapt Heinrich face pe modestul.
Volker își puse mâna pe umărul lui Messersmit.
— Facem progrese în acest caz. Am găsit niște băieți care erau posibili suspecți. Dar apoi nepotul meu și-a găsit acel sfârșit tragic. Am hotărât că nu ar fi potrivit să-i interogăm pe prietenii lui Lothar la înmormântare.
Berg i se adresă:
— Dar poate îi putem interoga acum?
Kalmer se uită la el.
— Poate Heinrich și cu mine i-am putea interoga acum.
— Din nefericire, Axel, la altele trebuie să ne gândim acum.
Volker mai scoase un dosar. Acesta era un Mordakte – un raport de omucidere datat cu patru zile înainte. I-l înmână lui Berg.
Berg îl frunzări, cuprins de neliniște. Moarta era o femeie tânără
îmbrăcată în rochie de seară. Își ridică ochii și-i întâlni pe ai lui Volker.
— Încă una?
— Citește tot.
Profesorul Kolb considera că moartea survenise ca urmare a unei hemoragii masive. Berg făcu ochii mari.
— Cadavrul femeii a fost descoperit în Englischer Garten?
Liniștea din încăpere fu răspunsul la întrebare. Din nou, Berg căută să se stăpânească.
— De ce n-am fost imediat informat?
— Deoarece femeia s-a dovedit a fi Regina Gottlieb și e cazul nostru!
declară Kalmer.
— Moartea ei este legată în mod evident de celelalte, declară Berg la rândul lui.
— Vrei să spui că are legătură cu moartea Marlenei Druer, interveni Volker. Anna Gross a fost omorâtă de soțul ei.
Nu mă prosti în față. Berg insistă:
— Ar fi trebuit să fiu informat numaidecât!
— Axel, te informăm acum.
Volker își îngustă ochii.
VP - 165
— De-aia te afli aici în loc să fii cu familia la masă. Doresc să cercetezi cazul și să vezi dacă acest omor este într-adevăr legat de uciderea Marlenei Druer. O să le ușurezi munca lui Kalmer și Messersmit, care se vor putea ocupa de evreii asasinați.
Cei doi se încruntară, dar niciunul nu îndrăzni să-l contrazică pe Volker.
Kommissarul le lua cel mai interesant caz. Berg își dădu seama că situația era delicată. Era nevoie de diplomație.
— Dacă asta doriți, domnule, dar aș dori să colaborez cu Rudolf și cu Heinrich.
Berg se întoarse spre cei doi colegi.
— Orice ajutor din partea voastră va fi de folos. Pot să pun niște întrebări?
— Dă-i drumul, spuse Volker.
— Voi ați identificat-o pe victimă ca fiind Regina Gottlieb?
— Nicidecum, răspunse Messersmit. N-am avut nicio fotografie de la care să pornim.
— Și cine a spus că victima e Regina Gottlieb? Soțul?
Messersmit clătină din cap.
— Am arătat o fotografie post-mortem prin zonă. Familia Schoennacht locuiește foarte aproape de locul unde a fost găsit corpul. Frau Julia Schoennacht a identificat-o pe Regina Gottlieb ca fiind fosta ei croitoreasă.
— Ceea ce explică de ce nu ne-am gândit că e cadavrul Reginei Gottlieb, imigranta evreică, spuse Kalmer. Nu era îmbrăcată ca o imigrantă evreică.
Purta haine frumoase. Nu genul de îmbrăcăminte pe care-l poartă o evreică
