— Într-adevăr, interveni Volker.
Kolb încuviință.
VP - 167
— Să presupunem că în timp ce era strangulată, victima s-a opus. Aceasta n-a fost fragilă ca o floare. Are două unghii rupte. Sub celelalte s-a găsit piele.
Și-a scos ghearele ca un tigru.
Berg spuse:
— Ar trebui să verificăm dacă soțul are urme de zgârieturi.
— Bună idee, Inspektor, avea bucăți de piele de pe fața și brațele cuiva.
Kolb își trecu degetele noduroase prin părul cărunt, ciufulit.
— Cred că la un moment dat a fost îndeajuns de puternică încât să scape.
Dar atunci, dacă eu aș fi ucigașul… dacă mă gândesc bine, n-aș vrea ca victima să scape. N-aș vrea să înceapă să țipe. Aș prinde-o bine de rochie.
Kolb gesticula.
— Apoi mi-aș lua bastonul…
— Ați găsit un baston? întrebă Berg.
— Nu, n-am găsit. Presupun că a existat un fel de baston deoarece urma de pe craniu provine de la un obiect rotund și dur. Desigur, și altceva ar fi putut lăsa așa o urmă. Dar ce ar fi putut lăsa o astfel de urmă și să fie și ușor de purtat?
Făcu semn cu degetul.
— Trebuie să fi fost un baston.
Berg încuviință. Un baston elegant se potrivea cu imaginea de aristocrat a ucigașului.
— Deoarece e pe cale să scape din strânsoarea mea, continuă Kolb, o apuc de haine. Apoi tot ce am de făcut este s-o pocnesc repede în ceafă…
Profesorul își ridică bastonul în aer imitând gestul.
— Apoi, după ce ea cade, o dau gata prin strangulare. Poala rochiei i-a fost sfâșiată pe la spate. Nu există nicio explicație mai bună.
Berg analiză spusele profesorului.
— Victima purta ciorapi?
— Ei bine, rafinamentul ei era doar de suprafață, răspunse Kolb. Pe sub dantela și mătasea rochiei, avea lenjerie practică din lână.
— Îi lipsește ceva?
— Din nou, bună întrebare, Inspektore. M-aș aștepta ca vreun obiect de îmbrăcăminte să lipsească.
Kolb se uită la Messersmit, apoi la Kalmer.
— Am găsit un singur pantof, răspunse Kalmer. De unde ai știut?
Berg se întoarse spre Kolb.
— După părerea dumneavoastră de expert, Herr Profesor, victima pare să
fi fost ucisă în aceeași manieră ca Druer și Gross?
VP - 168
— Anna Gross a fost ucisă de soțul ei, declară Volker fără nicio afectare.
Așa că schimbă întrebarea, Axel. Ar putea fi moartea lui Gottlieb asemănată
cu cea a lui Druer?
— Moartea ei nu e doar similară cu cea a lui Druer, ci aproape identică cu ea, răspunse profesorul cu încântare. Marlena avea urme foarte distincte de ligaturi pe gât…
— Lanțul! sări în sus Berg. Atât Marlena cât și Regina au fost strangulate cu un colier. Se văd urmele pe piele.
— Corect, Inspektor, foarte corect!
— Nu am găsit niciun colier la Regina Gottlieb, remarcă Messersmit.
— Poate l-a luat soțul ei după ce a ucis-o, zâmbi Kalmer. Știți, evreii și aurul lor.
