— Mă numesc Astrid.
Femeia se strădui să zâmbească.
— Luați loc, Inspektor. Pot să vă ofer ceva de băut?
— Mulțumesc, dar nu e nevoie.
Pauză.
— Dacă rămâneți în picioare, voi rămâne și eu.
Luară loc amândoi. Berg alese scaunul, femeia se așeză pe perna turcească, cu spatele drept, cu mâinile așezate în poală.
— Aș dori să vă pun câteva întrebări, Fräulein Mauer.
Femeia așteptă.
— Herr Gross m-a informat că soția lui s-a dus devreme la culcare acum două seri.
— Da.
— Știți la ce oră, Fräulein Mauer?
— Devreme. Nu mai târziu de nouă.
Ochii femeii se aplecară în timp ce vorbea, semn că nu era tocmai sinceră.
Berg dădu din cap.
— Nouă, spuneți.
— Da.
— Herr Gross a spus că era în jur de opt.
— Atunci sunt sigură că nu-mi amintesc bine.
— Erați camerista personală a lui Frau Gross, nu-i așa? întrebă Berg.
VP - 80
— Da.
— Și de câtă vreme lucrați pentru ea?
— De la începutul căsniciei.
Ochii i se umeziră.
— Am lucrat pentru Frau Gross – bătrâna Frau Gross – înainte să vin la Frau Anna.
— Și relația dumitale cu stăpâna?
— Este… făcu o pauză și-și drese glasul. Cred că a fost foarte bună.
— Spune-mi ce părere ai dumneata despre tânăra doamnă.
Menajera răspunse:
— De ce vă interesează părerea mea? Nu are nicio importanță.
— Poate că nu înseamnă nimic pentru unele persoane, dar pentru mine este foarte importantă.
Femeia zâmbi.
— Am fost adusă aici de către Herr Anton Gross. Nu există pe lume persoană mai plăcută. Cred că are totuși o problemă – pe mama lui. Aceasta devenise și problema Annei. Cu toate că am cel mai mare respect pentru bătrâna Frau Gross, pot spune că e foarte încăpățânată. Asta poate fi dificil pentru o tânără căsătorită. Iar când bărbatul se află la mijloc – între mamă și soție –, poate fi foarte greu.
— Soacra și nora nu se înțelegeau bine?
Vocea lui Astrid se transformă în șoaptă.
— Se certau din când în când. Au existat probleme de la început. Herr Gross este un cetățean de vază, dar foarte conservator. Anna… Frau Gross era o liberală…
Vocea menajerei coborî și mai mult.
— Un spirit liber. În vreme ce Herr Gross era îngăduitor cu tinerețea ei, Frau Gross nu era.
Făcu o pauză.
