Închei convorbirea şi dau drumul la muzică. Să vedem dacă
Elliot mai poate dormi cu The Verve în urechi.
În timp ce înaintăm, am emoţii din ce în ce mai mari.
Oare a primit deja cărţile? Sunt tentat s‑o sun pe Andrea din nou, dar ştiu că i‑am lăsat o grămadă de treburi de cap. În plus, n‑am chef să le dau angajaţilor mei motive să mă bârfească. În mod normal nu prea fac tâmpenii de genul ăsta.
De ce le‑ai mai trimis atunci?
Pentru că vreau s‑o revăd.
Ieşim din Vancouver, iar eu mă întreb dacă şi‑a terminat examenul.
— Hei, frate, unde suntem? face Elliot.
— Fiţi atenţi, că se trezeşte, mormăi eu. Aproape am ajuns.
Mergem la plimbare cu bicicletele.
— Serios?
— Da.
— Tare. Mai ţii minte când ne ducea tata?
— Da.
Clatin din cap când îmi aduc aminte. Tata este un atotcunos‑
cător, o adevărată personalitate enciclopedică: este educat, sportiv, nonşalant în oraş, dar şi mai nonşalant în natură. A adoptat cu mare drag trei copii… iar eu sunt cel care nu se ridică la aşteptările lui.
Dar înainte să devin adolescent aveam o legătură puternică.
Era eroul meu. Îi plăcea mult să ne ducă în drumeţie cu cortul şi să
facem tot felul de activităţi în natură, pe care şi acum le îndrăgesc: iahtingul, mersul cu caiacul, cu bicicleta, pe toate le făceam.
Pubertatea însă a stricat toată combinaţia.
— Mă gândeam că dacă ajungem târziu după‑amiaza, nu mai avem timp să ne dăm cu bicicletele.
— Bine gândit.
— Deci de cine fugi?
— Frate, eu sunt genul iubeşte‑le şi lasă‑le. Ştii şi tu. Fără obli‑
gaţii. Gagicile află că ai propria ta afacere şi încep să le treacă prin cap diverse idei.
Îmi aruncă o privire lungă.
— Tu te‑ai gândit bine să‑ţi ţii scula în pantaloni.
— Nu cred că vorbeam despre scula mea, ci despre a ta şi despre cine s‑a aflat de curând la celălalt capăt al ei.
Elliot chicoteşte.
— Am pierdut numărătoarea. Oricum, gata cu mine. Ce mai face palpitanta lume a comerţului şi a finanţelor grele?
— Chiar vrei să ştii?
Îi arunc o privire.
— Neah, behăie el, iar eu râd de apatia lui şi de lipsa lui de elocinţă.
— Cum merg afacerile? îl întreb.
— Îţi verifici investiţia?
70 Grey
E L James 71
— Întotdeauna.
Cu asta mă ocup.
— Păi, am început proiectul Spokani Eden săptămâna trecută şi suntem în grafic, dar a trecut doar o săptămână.
