— Ăă… da, şi una, şi alta. Christian, te rog, trebuie s‑o anunţ pe Kate. Îşi va face griji.
Mă opresc şi‑mi muşc limba. Kavanagh nu‑şi făcea nicio grijă
că ea era aici cu fotograful îndrăgostit. Rodriguez. Aşa îl cheamă.
Ce fel de prietenă e ea? Luminile barului îi scot în evidenţă chipul îngrijorat.
Oricât de mult mă deranjează, o pun jos şi o însoţesc înăuntru.
Ţinându‑ne de mână, intrăm la loc în bar şi ne oprim la masa lui Kate. Unul dintre tineri încă se află acolo, plictisit şi abandonat.
— Unde‑i Kate? ţipă Ana ca să acopere gălăgia.
— Dansează, îi zice tipul, privind ringul de dans cu ochii săi negri.
Ana îşi adună jacheta şi geanta şi, îndreptându‑se către ieşire, mă apucă în mod neaşteptat de braţ.
Încremenesc.
Rahat.
Pulsul mi‑o ia razna, iar întunericul mă cuprinde, întinzându‑se şi înfigându‑şi ghearele în beregata mea.
— E pe ringul de dans, ţipă ea, iar cuvintele ei îmi gâdilă urechea, alungându‑mi temerea.
Şi dintr‑odată întunericul dispare şi bătăile disperate ale inimii mele încetează.
Cum?
Îmi dau ochii peste cap confuz şi o duc la bar, comand un pahar cu apă şi i‑l ofer.
— Bea.
Privindu‑mă peste paharul cu apă, ia o înghiţitură mică.
— Toată apa, îi ordon eu.
Sper că este o măsură suficientă pentru a o ajuta să evite o mahmureală monstruoasă mâine.
Oare ce i s‑ar fi întâmplat dacă n‑aş fi intervenit? Mă cutremur.
Şi mă gândesc la ceea ce tocmai mi s‑a întâmplat mie.
Atingerea ei. Reacţia mea.
Mă deprim şi mai tare.
Ana se leagănă puţin în timp ce bea, aşa că o echilibrez punându‑i o mână pe umăr. Îmi place această conexiune — când o ating. Pur şi simplu mă linişteşte.
Hmm… închipuiri, Grey.
Îşi termină paharul, iar eu îl recuperez şi‑l aşez pe bar.
Bine. Vrea să discute cu aşa‑zisa ei prietenă. Cercetez din priviri ringul de dans, stingherit de toate trupurile acelea care se izbesc de mine în timp ce ne croim drum prin gloată.
Îmbărbătându‑mă, o iau de mână şi o conduc către ringul de dans. Ea ezită un pic, dar vrea să‑i vorbească prietenei ei şi aceasta este singura cale; va trebui să danseze cu mine. Când Elliot începe să
se rupă în figuri, nimic nu‑l mai poate opri; s‑a zis cu seara noastră
liniştită în camera de hotel.
O trag către mine şi o iau în braţe.
Pot să mă descurc. Când îmi dau seama că mă va atinge, totul este în ordine. Totul e sub control, mai ales că am sacoul pe mine. O
conduc prin mulţime acolo unde Elliot şi Kate se dau în spectacol.
80 Grey
E L James 81
Continuând să danseze, Elliot se apleacă spre mine în mijlocul unei figuri când ajungem lângă el şi ne măsoară din cap până‑n picioare, nevenindu‑i să‑i creadă ochilor.
— O duc pe Ana acasă. Anunţ‑o pe Kate, îi strig eu în ureche.
El dă din cap şi o trage pe Kavanagh la el în braţe.
Aşa. Trebuie s‑o duc pe domnişoara Şoricel Beţiv de Bibliotecă
