Al doilea simbol este o marcã distinctivã, deoarece nu se poate gîndi conceptul de mamifer în afara însuºirii unui animal de a naºte pui vii.
Pentru autorii semanticii transformaþionale, din reprezentarea de sens asociatã unui formativ poate sã lipseascã marca distinctivã, dar nu pot lipsi mãrcile semantice. Acesta este un mod de a susþine ideea cã individualitatea semanticã a unor formative nu poate fi captatã mereu “într-un mod pozitiv”. Uneori ea e, aºadar, numai efectul negativ al ansamblului de mãrci semantice întrebuinþate în descriere.
(iii) Restricþiile selective sînt simboluri prin care se indicã posibilitãþile de combinare semanticã a unui formativ cu alte formative. Se folosesc, în acest scop, paranteze unghiulare, simboluri de categorii sintactice (N, V, Aj, Av etc.) ºi mãrci semantice. Pentru formativul inteligent, de pildã, existã urmãtoarea restricþie selectivã: <N
,–>. Restricþia precizeazã
‘Animat
cã adjectivul se poate combina doar cu acele nume caracterizate semantic prin marca ‘Animat’
(cîine, pisicã, dar nu ºi scaun sau ceaºcã).
Se poate arãta acum ce înseamnã în semantica transformaþionalã a descrie sensul unui formativ lexical. Descrierea de sens este ansamblul ordonat, alcãtuit din mãrci semantice, eventuale mãrci distinctive ºi dintr-o restricþie selectivã. Descrierea ia forma unui ºir de simboluri ordonate pe verticalã. Fie, prin urmare, o limbã oarecare L , al cãrei vocabular e i
180
Manual de lingvisticã generalã
alcãtuit din formativele f , f , ... f . Fie f un formativ oarecare din acest vocabular. Pentru 1
2
n
i
descrierea sensului sãu se folosesc, prin ipotezã, mãrcile semantice ms , ms , ms , marca 1
2
3
distinctivã md ºi restricþia selectivã < - X ms >. În aceste condiþii, reprezentarea semanticã 8
2
asociatã formativului f e urmãtoarea:
i
f i
⏐
N
⏐
ms1
⏐ms2
⏐
ms3
⏐
m d8
⏐
< – Xms
2 >
(Simbolul ‘N’ aratã cã formativul f aparþine clasei sintactice a numelui.) i
În semantica transformaþionalã, reprezentãrile de acest tip poartã denumirea de lecþiuni.
O lecþiune este, aºadar, o reprezentare (de sens) care se foloseºte în mod obligatoriu de cel puþin o marcã semanticã, în mod facultativ de o marcã distinctivã ºi, de asemenea, în mod obligatoriu, de o restricþie selectivã.
Este posibil ca unui formativ sã-i fie asociatã nu o singurã lecþiune, ci mai multe. (Formativul lac în românã înseamnã, de pildã, douã lucruri.) În aceste condiþii, reprezentarea va avea tot atîtea ramificaþii cîte sensuri are formativul. Fiecare ramificaþie este cîte o lecþiune. Numãrul de lecþiuni asociate unui formativ indicã gradul de ambiguitate a formativului în cauzã.
2.2.2. Reguli de proiecþie (de amalgamare). Prin regulile de amalgamare se porneºte de la anumite lecþiuni ºi se obþin lecþiuni noi, ce reprezintã sensul unei combinaþii de formative.
Noua lecþiune este o lecþiune derivatã.
