"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » » 📚 📚 „Testamentul care ucide” de E.X. Ferrars

Add to favorite 📚 📚 „Testamentul care ucide” de E.X. Ferrars

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:



enigma E.X.FERRARS

—————————————————————————————

Testamentul care ucide

2

Coperta de: MIHAI MĂNESCU

Redactor: AUREL BUICIUC

E.X. Ferrars

LAST WILL AND TESTAMENT

© 1978 by M.D. Brown

Doubleday edition published December 1978

Bantam edition / September 1981

Toate drepturile

asupra acestei versiuni sunt rezervate Editurii UNIVERS

3


E.X. FERRARS

—————————————————————————————

TESTAMENTUL CARE UCIDE

În româneşte de GEORGE VOLCEANOV

Bucureşti, 1993

Editura UNIVERS

4

——————————

Toate personajele

din această carte

sunt fictive

şi orice asemănare

cu persoane reale,

în viaţă

sau dispărute,

este pur

întâmplătoare.

———————————

I.S.B.N. 973-34-0260-5

5

CAPITOLUL ÎNTÂI

Într-o frumoasă dimineaţă de mai, la ora opt şi câteva minute, de cum am băgat cheia în broască şi am deschis uşa locuinţei mele din strada Ellsworthy, am ştiut că ceva nu este în regulă. Am simţit miros de ţigară, deşi nu mai fumam de zece ani.

Intrând în casă, am închis uşa cu oarecare zgomot, mi-am agăţat pardesiul pe un cuier din antreu şi am intrat în camera de zi.

— A, tu erai, păi sigur, am zis. Ce naiba cauţi aici?

Fostul meu soţ Felix Freer se sculă de pe canapeaua pe care stătuse întins confortabil şi mă întâmpină cu un zâmbet sfios.

— Dacă-i pe-aşa, Virginia, tu spune-mi mie unde-ai fost toată noaptea? – mă întrebă el. Am fost al naibii de îngrijorat din pricina ta.

— Când ai sosit? – l-am luat eu la întrebări.

— Aseară pe la zece.

— Ce vânt te-a adus?

— De ce mi vorbeşti pe tonul ăsta. Pentru Dumnezeu? Îşi stinse ţigara. Am nişte treburi de rezolvat prin împrejurimi şi m-am gândit să trec pe-aici, să stăm la o şuetă. Şi când am văzut că nu vii acasă şi n-ai luat cu tine nimic, nici măcar periuţa de dinţi, mi-am zis că mai bine rămân să văd dacă n-ai păţit ceva.

— Poate mi-am cumpărat o periuţă nouă, am răspuns eu.

Uneori îmi mai cumpăr.

Are sens