Extrasul următor ne face să credem că tehnici asemănătoare erau folosite în mod curent în Atlantida:

[Entitatea era] printre cei care îşi consacrau ştiinţa şi arta diferitelor condiţii create ca să constrângă un popor să

se supună influenţelor la care se doreşte să fie supus.

(Asemenea explicaţii suplimentare, din această „lectură”, indică faptul că, pentru a se ajunge la acest rezultat, erau folosite aparate electrice şi mecanice.) (440-1,14

noiembrie 1933)

Articolul din Virginia Pilot nu este totuşi primul, nici singurul care se ocupă de acest subiect. În ClevelandPress, din octombrie 1956, din articolul Un savant imaginează roboţi cu creier încorporat, aflăm că

inginerul Curtiss R. Schafer, de la Laboratorul de

Cercetare al Norden-Keyat Corporation, anunţa că într-o zi nişte aparate radio microscopice ar putea să fie plasate în creier şi să facă astfel sclave naţiuni întregi.

Aceste aparate ar permite orbilor să vadă, prin inducţie de curenţi electrici în nervii optici. Acestea ar fi binefacerile ştiinţei. Dar, pe de altă parte, acelaşi sistem ar putea să fie folosit pentru echiparea unui copil cu o

„priză”, montată sub pielea capului, de unde ar porni electrozi care ar atinge unele părţi ale creierului. Mai târziu, un receptor radio miniaturizat, cu o antenă, ar putea să fie branşat la această „priză”. Potrivit lui Schafer: „Mai târziu, recepţiile senzoriale ale copilului şi activitatea sa musculară ar putea să fie modificate sau în întregime controlate de semnale bioelectrice, emise de un emiţător central guvernamental. Fiinţa, altădată

umană, ar deveni astfel o maşină ieftină, uşor de creat şi de manipulat”.

Amintire din Atlantida?

Un alt articol din Virginia Pilot (27 noiembrie 1966) descrie o tehnică ce se apropie şi ea mult de ceea ce a putut să se petreacă în Atlantida, când fiinţele omeneşti

„s-au împotmolit în materie”. Intitulat Clonele aplicate rasei umane, articolul îl citează pe profesorul Joshua Lederberg, laureat al Premiului Nobel pentru genetică:

„Curând va fi posibil să ameliorăm şi să transformăm rasele umane, în acelaşi mod în care cultivăm trandafiri, printr-un sistem de altoiuri sau de grefe”. Această metodă

ar permite să se creeze zeci sau sute de indivizi identici.

Factorii esenţiali ai tehnicii au fost deja încercaţi şi demonstraţi pe broaşte, şi ar putea să fie aplicaţi foarte

bine într-o zi la animalele zise superioare. „Procedeul pare simplu. S-ar preleva nucleul unei celule de la un individ pe care am dori să-l reproducem pentru a-l implanta într-o celulă ovariană umană, care ar fi apoi plasată într-o matrice, ca să se dezvolte acolo. Oul fecundat normal conţine gene provenind de la cei doi părinţi. Dar nucleul celular al unui ţesut uman individual conţine planul genetic complet al unui individ. Astfel, folosind acest nucleu ca o grefa, ar fi posibil să se creeze un nou individ, geamăn identic cu primul”. Profesorul Lederberg crede că

această tehnică ar bulversa toate principiile actuale referitoare la identitatea şi individualitatea umană.

„Clonele umane - aşa s-ar putea numi personalităţile identice astfel create - ar reuşi să comunice ca întregul fond al gemenilor reali sau identici. Organele ar putea să

fie transplantate de la unul la altul, fără cea mai mică

dificultate şi fără fenomene de respingere”. Totuşi, astfel de clone „s-ar găsi prinse pe un făgaş evolutiv, cu o specializare îngustă. Ar trebui deci să se varieze grefele, ca să se menţină variantele genetice indispensabile”.

Astfel de procedee ar fi probabil preţioase crescătorilor de cai de curse sau de vite, dar, după Lederberg, noi descoperiri biologice pot să ducă la rezultate şi mai ciudate. Ai crede că auzi un atlant din timpurile trecute, când spune că într-o zi „va fi poate posibil să încorporăm o parte din nucleul uman în celulele unui animal oarecare

- o gorilă, de exemplu -, ceea ce ar permite producerea unor hibrizi subumani”.

Dar să lăsăm deoparte aceste ipoteze tulburătoare, care par să emane din mintea torturată a atlanţilor reîncarnaţi, şi să vedem extrasele „lecturilor” care descriu eforturile pozitive ale atlanţilor şi învăţăturile preotului Ra-Ta în Egipt.

Citatul următor menţionează sosirea în Egipt a atlanţilor şi dezvăluie faptul că au fost obţinute rezultate excelente în templele egiptene consacrate reabilitării indivizilor. Eforturile conjugate ale egiptenilor şi atlanţilor par a fi fost benefice pentru omenire în general:

[...] în Atlantida, entitatea a fost acea persoană care a primit mesajele referitoare la necesitatea de a diviza copiii Legii lui Unu, pentru prezentarea adevărului lor în alte ţări; ea a făcut parte dintre şefii expediţiilor în Egipt, în Pirinei, în Yucatan şi în ţara Og, exact înainte de distrugerea finală

a Atlantidei. Mai târziu, în timpul întoarcerii preotului înEgipt, entitatea [era] printre cei care se străduiau să unificeinformaţiile atlanţilor, egiptenilor (cum ar fi numite astăzi),indienilor, indo-chinezilor, mongolilor şi popoarelor ariene.

Acestea erau activităţile entităţii, căci era un mesager, carefăcea cunoscute mijloacele prin care era posibil să sedifuzeze aceste mesaje. (1681-1, 7 septembrie 1938) Următoarele trei „lecturi” au fost realizate la un interval de câteva luni sau ani, dar fac aluzie la aceeaşi perioadă. Ele mai indică şi faptul că, în acea perioadă, se călătorea mult, pe tot Pământul.

[...] unul dintre acei atlanţi care trăiau în Egipt a ajutat la pacificarea populaţiei, constrăngându-i pe conducători,

pe persoanele care deţineau autoritatea politică şireligioasă să fie raţionale, nu numai în Egipt, ci şi în multeţări unde erau trimişi emisari. (445-1,16 noiembrie 193o)

[...] pe pământ atlant, când au existat acele activităţi care au schimbat habitatul populaţiei, (entitatea era) printre cei mai tineri care au sosit în Egipt... („Lectura”

vorbeşte despre eforturile concentrate ale atlanţilor şi egiptenilor ca să instituie un fel de asistenţă socială şi medicală pentru toţi...) Entitatea era ceea ce am numi astăzi un psihanalist. (2002-1,14 septembrie 1939) Atlanţii nu erau singurii care se îndreptau spre Egipt, după cum dovedeşte această „lectură”:

[...] un persan care a sosit în Egipt, în timpul reconstrucţiei, a instruit sau a ajutat acele „lucruri” sau automate (cum am zice astăzi) să devină conştiente de starea lor şi să se înţeleagă mai bine. (2570-1, 9 august 1941)

Extrasele următoare, care se referă mai curând la precedentele

încarnări

egiptene

decât

atlante,

menţionează revolta, perioada de reconstrucţie şi întoarcerea preotului:

[...] pe pământ egiptean (cum i se spune în zilele noastre), când s-a produs readucerea preotului, precum şi analiza şi stabilizarea credinţelor atlanţilor, precum şi clasificarea şi divizarea populaţiei în diferite servicii şi departamente, în acea perioadă de expansiune şi de dezvoltate,

[entitatea]

făcea

parte

din

casta

vindecătorilor,servindu-se de elemente din regnul mineral

aplicate la maladiile umane, ca să vindece şi să

transforme tulburările şi deformările corpului. (2077-1,15 ianuarie 1940)

Extrasele următoare evocă activităţile acestei perioade, cercetările făcute în temple, munca pe grupuri.