Mintea porni să-i lucreze la repezeală, în timp ce stătea în faţa oglinzii, încercând să găsească o cale de a-şi sabota numărul fără să
fie prinsă. Nu-i veni, însă, nicio idee. Şi ar fi trebuit să se afle, deja, în cortul de spectacol, aşteptând în culise. Se ridică şi dădu la o parte uşa vestiarului, ca să se uite afară. Poate avea ocazia să fugă. Dar, unul dintre oamenii domnului Barlow stătea de strajă la intrare, apărând fetele şi pândind mocofanii care încercau să le vadă pe gratis, trăgând cu ochiul pe sub pereţii de pânză.
Dincolo de aleea îngustă, cortul care găzduia spectacolul păsăricilor strălucea în roşu, iar siluetele lui Ruby şi Rosy dansau şi se mişcau de colo până colo pe scenă. Nişte tobe mici şi o trompetă
cântau o melodie sexy, în vreme ce bărbaţii chiuiau şi le strigau gemenelor să scoată tot de pe ele. Cu cât muzica se prelungea, cu atât mai gălăgioşi deveneau spectatorii.
226
— Eşti gata? o întrebă paznicul pe Lilly.
Fata îşi luă inima în dinţi şi ieşi din vestiar, cu mâinile şi picioarele tremurând. Omul o conduse către partea din spate a cortului de spectacol şi împinse la o parte clapa de la intrare. Lilly îşi înghiţi acidul din gât, intră şi străbătu un scurt coridor întunecat, până la marginea scenei, unde trei lăzi răsturnate (două cu perne pe ele şi una plină de scrumiere, pahare şi sticle de băutură) stăteau lipite de peretele din fund. Privind din spatele perdelelor, obrajii i se înfierbântară pe măsură ce gemenele se unduiau pe podiumul denivelat, în chiloţi tanga şi sutiene de dantelă, cu un şir de lumini roşii învăluindu-le chipurile rujate. Ca întotdeauna, se mişcau şi dansau într-o sincronizare perfectă. La un moment dat, se opriră şi se lăsară în faţă, scuturând din umeri şi acoperindu-şi sânii cu mâinile.
Bărbaţii scoaseră ţipete şi gemete.
— Arătaţi-ne ce-aveţi! strigă unul.
Gemenele se îndreptară, se îmbufnară sfioase şi îşi scuturară
arătătoarele înainte şi înapoi. Apoi toba mică începu să bată şi ele se întoarseră una cu faţa către cealaltă, pentru a-şi da jos reciproc bretelele sutienelor. Făcură cu ochiul către public, se răsuciră pe vârfurile picioarelor, se aplecară iar şi îşi lăsară sânii să se umfle în cupele desprinse ale sutienelor.
— Haide! zbieră un alt bărbat. Am plătit bani buni pentru asta!
Gemenele ridicară din umeri, se întoarseră cu spatele către spectatori şi îşi duseră mâinile la spate, ca să-şi desprindă copcile sutienelor. Cu gesturi identice, potrivite fără cusur, aruncară priviri peste umăr, făcură din nou cu ochiul şi îşi lăsară sutienele să cadă pe podea.
— Asta e! ţipă cineva.
— Aşa, fetelor!
— Întoarce-te, dulceaţă!
Gemenele se întoarseră, acoperindu-şi sfârcurile cu mâinile, căscară gurile într-o uimire prefăcută, după care îşi dădură mâinile la o parte şi îşi lăsară sânii să cadă. Bărbaţii izbucniră în chiote de încântare.
— Doamne, ai milă!
— Sfinte Isuse!
227
Gemenele mai executară un dans scurt, apoi făcură reverenţe şi fugiră de pe scenă, zâmbind şi făcând bezele către public. Bărbaţii aclamau, fluierau şi aplaudau. În gâtul şi pieptul lui Lilly se aprinse un amestec ciudat de ruşine şi panică. Era rândul ei şi nu se credea în stare să meargă până la capăt. În celălalt capăt al scenei, Josephine ieşi agale din spatele cortinei şi ceru aplauze furtunoase pentru Rosy şi Ruby. Bărbaţii răspunseră cu urale şi bătăi din palme. Gemenele coborâră în grabă treptele scenei, intrară în culise şi se opriră lângă
Lilly, râzând şi gâfâind.
— Arăţi superb, îi spuse Ruby.
— Ca o vedetă de cinema, adăugă Rosy.
— Cred că-mi vine să vomit, zise Lilly.
Începea să se simtă ameţită. Pe scenă, Josephine ridică o mână
pentru a-i potoli pe bărbaţi.
— E seara voastră norocoasă, băieţi! zise ea. Pentru că am lăsat la urmă ce e mai bun. În seara asta o să vedeţi ceva de neuitat, ceva atât de uluitor, încât o să vorbiţi despre ea săptămâni în şir. Asta-i atât de specială, băieţi, încât trebuie să plătiţi încă douăzeci şi cinci de cenţi, ca să rămâneţi. Nu pot spune mai mult, decât că e cea din urmă fată a noastră din seara asta şi nu vreţi s-o rataţi. Doar daţi-i cei douăzeci şi cinci de cenţi omului de colo, iar el o să vă lase să rămâneţi pentru acest ultim număr. Aşa. Doar douăzeci şi cinci de cenţi în plus şi o să
vedeţi ceva despre care o să povestiţi tot restul vieţii.
— Ascultă! îi zise Rosy lui Lilly. Prima dată e cea mai grea. Dar, după ce o să-i vezi pe bărbaţii ăia transformându-se în băieţei la picioarele tale, s-ar putea să-ţi placă.
— Mă îndoiesc, spuse Lilly.
— Tu doar ţine minte ce te-am învăţat, continuă Rosy. Începe cu un mers ţanţoş, încet şi sexy, şi ai grijă să zâmbeşti.
— Şi joacă-te puţin cu părul, spuse Ruby.
Lilly dădu din cap, brusc rămasă fără cuvinte.
— Şi acum, îi anunţă Josephine pe spectatori, e chiar a noastră, frumoasa, ispititoarea, angelica,
virginala
domnişoară Lilly
Blackwood!
Lilly stătea încremenită, incapabilă să pună un picior în faţa celuilalt. Bătăile inimii îi bubuiau în urechi, împiedicând orice alt
228
