— Hai să plecăm de aici, zise Kobi, împins de cineva. O să o ia şi mai razna ca înainte.
Intrară în camera cu simulatoare şi se alăturară unui grup de prieteni care aşteptau în jurul picioarelor simulatoarelor, în întuneric.
O fată pe care o chema Maddie se apropie de ei. Mika zburase cu ea de câteva ori – era o trăgătoare bună.
— Nu e uimitor? strigă ea, cuprinzându-i mâna lui Mika.
Gândeşte-te cum ar fi dacă am câştiga şi am zbura cu un Pod Fighter adevărat! Cu cine zbori? Am citit regulamentul şi trebuie să
participăm pe perechi.
— Nu ştiu, zise Mika, uitându-se în jur. Ştia că nu avea să facă
pereche cu Kobi, pentru că amândurora le plăcea să zboare, şi era conştient că trebuia să aleagă cu grijă.
Maddie se întristă.
— Nu contează dacă te gândeşti la altcineva, spuse ea.
Urmă o pauză jenantă în tăcere. Mika nu voia să zboare cu ea, chiar dacă era o jucătoare bună.
— Nu sunt sigur, Maddie, zise el, simţindu-se ca şi cum era răutăcios. Nici nu am avut timp să mă gândesc la asta. O să te anunţ
eu.
În următoarele minute, mai mulţi îl întrebară şi le răspunse şi lor că nu. Kobi făcu pereche cu un băiat pe nume Tom. Erau o pereche ciudată – Tom care părea că fusese spălat de mama lui în clor şi Kobi care părea că doarme pe stradă –, dar se descurcau foarte bine împreună.
— Ai face bine să-ţi alegi pe cineva curând, zise Kobi. Sau cei buni vor fi luaţi. De ce nu zbori cu Maddie? Chiar e bună.
— Se poate, zise Mika, dar nu voia. Se simţea ca şi cum aştepta pe cineva, iar când o fată intră în cameră vorbind cu telefonul-companion, toate sunetele din jurul lui păliră şi el ştiu imediat că ea era aceea. Arăta ca o zână; o zână punk; avea corpul delicat şi zvelt, blugii îi erau rupţi în dreptul genunchilor. Avea mâini şi urechi frumoase, iar părul scurt îi încadra perfect faţa de elf. Avea origini irlandeze şi ruseşti de unde căpătase ochi migdalaţi şi pomeţi perfecţi.
„E frumoasă”, îşi spuse Mika. Nu mai văzuse pe nimeni ca ea vreodată. Ea îi aruncă o privire şi ochii ei străluciră în întuneric ca şi cum ar fi fost iradiaţi. Aproape că îşi ridică mâna să o salute, să o cheme la el, dar se opri, dându-şi seama că ar fi arătat ca un prost –
nici măcar nu o cunoştea. Kobi îi dădu nişte suc şi el şi-l turnă pe tricou.
— Fir-ar să fie, înjură Mika, dându-şi cu mâna peste pata udă, privind către fata care îşi băga telefonul-companion în buzunarul din spate. Făcu un pas înainte, fără să îşi dea seama că şi una dintre fete făcu aceeaşi mişcare.
— Hei, Audrey! strigă ea şi fata se uită în direcţia lor, apoi o luă
înspre ei.
Era o apariţie ciudată cu ochii ei verzi, strălucitori care contrastau cu părul ei roşcat şi ţepos. Apariţia ei şocantă îi aduse pe toţi la tăcere, iar silueta ascuţită a lui Ruben îşi făcu apariţia din întuneric pentru a o intercepta.
— Ochii tăi sunt ciudaţi, zise el.
— Sunt ochi robotici, răspunse ea. M-am născut fără ochi.
— O, zise Ruben şi se apropie cu încă un pas.
„Pleacă de lângă ea”, gândi Mika, enervat la culme.
Ruben începu să îi dea târcoale fetei ca un vânător în jurul prăzii, iar Mika ardea de gelozie.
— Sunt ca ochii unui lup, continuă Ruben, holbându-se la ea. Au reflexe.
— Da, spuse ea. Vocea ei era dură, cu un uşor accent rusesc. Nu părea să fie deranjată de privirile lor. Toţi se uitau la ea şi Mika presupuse că era obişnuită. Şi merita să o priveşti.
— Lupii puteau vedea pe întuneric, zise Ruben. Tu poţi?
— Mai bine ca tine, răspunse ea. E răsplata mea pentru faptul că
nu am văzut nimic timp de şase ani.
— Tare, zise Ruben, iar Mika simţi un impuls să îl ia de gât.
Complimentele false ale lui Ruben erau şi mai de nesuportat decât insultele lui usturătoare şi Mika era enervat de faptul că nu se lua de fata cea nouă ca de ceilalţi mutanţi numai pentru că era drăguţă.
— Cum te cheamă? îl întrebă ea, zâmbind.
— Ruben, răspunse el.
— Bună, Ruben!
Ea se uită în jurul ei la ceilalţi. La Kobi în hainele lui ponosite şi cu părul încurcat, apoi la Mika, privindu-l intens în ochi, ca şi cum i-ar fi putut pătrunde în gânduri. Era o privire pătrunzătoare şi îi plăcu preţ
de o clipă, dar apoi trebui să îşi abată privirea.
— Bună! bolborosi el.
