În consecinţă, este tot mai greu ca întreprinderile să intre la Bursă, de vreme ce valoarea lor necotată este mult superioară
sumei pe care cumpărătorii de la Bursă ar fi dispuşi să o plătească pentru titlurile lor.
Ele sînt aşadar bloca�. Investitorii au dificultăţi în a i�şi pe piaţă şi a-şi realiza plusvalorile.
Valoarea aceasta foarte ridicată a întreprinderilor începe să fie pusă la îndoială: dacă lucrurile continuă tot aşa, firme prea îndatorate vor trebui să vîndă în pierdere unele dintre activele lor; unele firme necotate nu vor mai putea intra la Bursă; cursurile Bursei se vor prăbuşi.
Dar şi aici contradicţia este totală: fiind evaluate excesiv, întreprinderile necotate nu mai pot avea acces la Bursă şi continuă să
se finanţeze în privat, ceea ce determină
încă o creştere artificială a evaluărilor lor.
Cîteva semne premonitorii
Mai multe întreprinderi cotate din economia divertismentului au pierdut deja o parte importantă din valoarea lor, pentru că pie
ţele îşi dau seama că promisiunile lor sînt irealizabile şi cursurile lor supraestimate.
Este cazul Facebook, care, într-o singură zi
96
Cum să ne apărăm de crizele următoare din iulie 2018, a pierdut 20% din valoarea sa, pentru că investitorii începuseră să
înţeleagă extraordinara fragilitate a acestei firme, care a pierdut aproape un milion de utilizatori în Europa după intrarea în vigoare a noilor reglementări europene privitoare la protecţia datelor. Semn că această
întreprindere emblematică a reţelelor sociale şi deci a divertismentului este deosebit de ameninţată.
Mai multe întreprinderi supraîndatorate trebuie să vîndă active tot din acest sector; astfel, unul dintre cele mai mari cluburi de fotbal, Milano AC, a cărui valoare este astăzi estimată la peste 500 de milioane de euro, a trecut sub controlul unui fond de investiţii american, Elliot Management, pentru că proprietarul său chinez, Li Yang Hong, care îl răscumpărase cu un an în urmă
de la Silvio Berlusconi, nu putea onora scadenţele împrumuturilor sale. Fapt semnificativ: întreprinderi americane şi chineze, venite din ţări care practic nu joacă fotbal, îşi dispută astfel proprietatea unuia dintre cele mai mari cluburi europene, ca pe un semn, deosebit de limpede, al dominării viitoare, de către firmele din aceste două
ţări, asupra principalelor întreprinderi de divertisment din Uniunea Europeană.
Capcana se închide
97
Multe întreprinderi cotate, din sectoare care sînt mai puţin la modă, au început să
intre în declin, precum comerţul, energia, imobiliarul, infrastructurile. De teamă că
nu vor fi evaluate cum sperau, mai multe întreprinderi necotat� îşi amînă listarea la Bursă. Este cazul Uber, Airbnb, Space X
sau al firmei indiene Flipkart. În Statele Unite, în 2017, doar 179 de firme s-au listat la Bursă, faţă de o medie de 300 pe an între 1980 şi 2000.
Primele semne ale revenirii
naţionalismului economic
În trecut, protecţionismul a fost de multe ori un semn ce prevestea o criză iminentă, economică şi politică. Ceea ce se petrece şi astăzi.
După o lungă perioadă de deschidere, de creştere a schimburilor, de reducere a barierelor vamale şi nevamale, ţările aflate în deficit comercial încep să se închidă. Statele Unite instalează bariere tarifare, în special pentru China, de unde importă mărfuri în valoare de 600 de miliarde şi unde exportă
doar în valoare de 130 de miliarde de dolari.
China, care nu poate riposta cu tarife corelate la o cantitate echivalentă de importuri, a
98
Cum sd ne apdrăm de crizele următoare încercat într-o primă fază să evite supralicitarea, apoi a început să recurgă la aceasta prin monedă şi reglementări.
Statele Unite utilizează protecţionismul şi din raţiuni pur politice: crezînd, în mod eronat, că embargoul american este cel care a îngenuncheat URSS. şi a determinat prăbuşirea sa (cînd, de fapt, politica liberală
a lui Gorbaciov este cea care a declanşat sfirşitul Imperiului sovietic), ele utilizează
aceeaşi tehnică în confruntarea cu toţi adversarii lor, indiferent de importanţa mizelor.
S-au lansat astfel în embargouri împotriva Iranului, Coreei de Nord, Venezuelei şi, probabil, a multor altora. Consecinţele nu pot decît să antreneze o înăsprire a acestor regimuri şi să întărească susţinerea popoarelor lor.
Alte ţări se angajează pe acelaşi drum: Argentina, Brazilia, India devin foarte protecţioniste, cu niveluri ale taxelor vamale superioare procentului de 13%.
Într-o primă fază, protecţionismul ameliorează balanţa plăţilor şi locurilor de muncă în ţara care îl practică. Apoi acesta duce la o creştere a preţurilor şi la supraproducţie. Apoi la şocul naţionalismelor.
Protecţionismul economic se înscrie într-o ideologie a egoismului, unde toţi cred că se pot proteja de crize închizîndu-se, pe considerentul că acestea se produc din vina
