139
În zonele secetoase (Mexic, vestul Americii de Sud, sudul Europei, China, Australia şi Africa de Sud), precipitaţiile vor scădea, iar penuriile nu vor putea fi compensate printr-o aprovizionare cu apă subterană, din care o treime se află deja în situaţie de stres.
Nici construirea unui număr mai mare de baraje şi de rezervoare nu va fi o soluţie, pentru că astfel de opţiuni sînt limitate de aluvionare şi de şiroiri.
Africa riscă să fie primul continent atins de astfel de grave crize hidrice, din cauza lipsei capacităţilor de stocare, a uzinelor de tratate a apei şi a uzinelor de desalinizare.
Un mare atentat terorist
Deocamdată, nici un atentat, nici chiar cel de la World Trade Center, nu a avut consecinţe economice şi politice planetare. Ne putem totuşi imagina anumite scenarii în care un mare atentat ar lovi suficient de puternic suprastructurile economiei, încît să întrerupă pe termen lung euforia actuală.
De exemplu, un vapor sinucigaş care se năpusteşte asupra unui vas de croazieră în Marea Mediterană, sau asupra unui cargobot gigant în Marea Chinei, sau a unui centru financiar european ; distrugerea reţelelor
140
Cum să ne apărăm de crizele urmdtoare digitale sau a cablurilor submarine ce alimentează cu date pieţele financiare de la Londra sau de la New York; distrugerea, printr-un atac cibernetic, a scutului de protecţie al unei centrale nucleare franceze sau distrugerea, cu ajutorul unei drone, a unei uzine chimice olandeze extrem de poluante sau a unei gări germane la o oră de mare aglomeraţie; sau difuzarea continuă
a unor ştiri false. Sau atîtea alte scenarii care ar putea să tulbure, dezvăluindu-ne slăbiciunile, şi să submineze încrederea pe care se bazează fragilul echilibru al societăţii occidentale. Şi să cufunde lumea într-o criză globală.
În acest scenariu, un incident geopolitic ar avea efecte semnificative asupra economiei mondiale.
O criză tehnologică
Ne putem teme nu doar că maşinile ar putea prelua locurile de muncă ale oamenilor, dar şi că ar putea oferi unora instrumentele necesare unei supravegheri generale a celorlaţi şi da apoi instrucţiuni precise cu privire la ce va trebui să consume fiecare şi cum va trebui să se comporte. Pînă cînd inteligenţa artificială ar scăpa de sub controlul stăpînilor ei şi ar prelua în întregime
Care este scenariul declanşator?
141
puterea asupra oamenilor, şi chiar împotriva lor.
Nenumărate scenarii au fost evocate în acest sens. Ne-am putea imagina, de exemplu, asasinate în serie comise de drone autonome sau preluarea controlului asupra codurilor ce declanşează lansarea rachetelor nucleare de către o inteligenţă artificială.
'Ibt astfel, alte tehnologii ar putea avea consecinţe dezastruoase: un blockchain ar putea oferi pieţei controlul general asupra democraţiei; neuroştiinţele ar putea prelua controlul asupra minţii umane ; nanotehnologiile ar putea p.roduce roboţi celulari, înlocuind segmente minuscule din corp sau introducînd în el arme explozive de mărimea unui fir de praf; sau ar putea să apară
un virus artificial mortal împotriva căruia nu ar exista nici un mijloc de apărare. Şi atîtea alte nebunii, cu desăvîrşire verosimile pe termen mai mult sau mai puţin scurt. Concretizarea lor ar pune masiv la îndoială încrederea în progres.
O confruntare militară
a marilor puteri
În starea actuală a lumii şi a problemelor nerezolvate, diverse scenarii militare ar putea şi ele să aprindă butoiul cu pulbere.
142
Cum să ne apărăm de crizele urmdtoare Majoritatea sînt legate de confruntarea dintre China şi Statele Unite pentru supremaţia în Oceanul Pacific.
Ne putem teme mai întîi de o confruntare sino-americană directă în Marea Chinei, de exemplu, dacă Statele Unite ar dori să ia apărarea Taiwanului sau dacă insula ar dori să-şi declare explicit independenţa faţă de China continentală. Sau dacă Statele Unite ar urma să se afle, în virtutea jocului alianţelor, în situaţia de a apăra Taiwanul sau Coreea de Sud sau Japonia împotriva unei agresiuni chineze, care ar putea fi declanşată de un litigiu privind proprietatea asupra unor insule. Sau dacă Statele Unite ar dori să menţină trecerea prin Marea Chinei Meridionale, prin care tranzitează 90% din comerţul exterior al Chinei, 30% din traficul maritim mondial şi mai bine de jumătate din tonajul de petrol transportat pe mare. Sau să apere libertatea de circulaţie în Marea Chinei Orientale, unde circulă aproximativ 20% din comerţul mondial; sau strîmtoarea Malacca, între Sumatra, Malaysia şi Singapore, pe unde trec anual 65.000 de vase, 20% din transportul maritim mondial, dintre care jumătate din comerţul maritim cu petrol şi 80% din importurile de hidrocarburi ale Chinei.
Ne putem teme şi că eşecul probabil al negocierilor privind denuclearizarea Coreei
Care este scenariul declanşator?
143
de Nord ar putea împinge Coreea de Sud şi Japonia să-şi afişeze ambiţia de a deveni şi ele puteri nucleare, ceea ce China nu ar tolera, determinînd Statele Unite să intervină.
Alte teatre de operaţiuni sînt posibile, şi toate implică Statele Unite.
O reluare de către Iran a programului său nuclear ar putea fi precedată sau urmată
de un atac american sau israelian şi de un război care să aprindă întreaga regiune, începînd în special cu un atac al Iranului asupra terminalelor din Golf sau a strimtorii Ormuz, pe unde trec anual 2.400 de petroliere ce transportă 30% din comerţul mondial de petrol. Un asemenea conflict ar putea împinge preţul petrolului la niveluri fără precedent, dezorganizînd în totalitate economia mondială.
În sfirşit, începutul unui război în spaţiu între Statele Unite, Rusia şi China este posibil.
Într-una sau alta dintre aceste ipoteze am asista la scăderea dolarului, iar ratele dobînzilor ar creşte vertiginos. Ceea ce ar face ca situaţia Statelor Unite să devină
insuportabilă, debitorii ar intra în faliment, pensiile în situaţie de neplată, unele spitale şi şcoli s-ar închide, şomajul ar începe din
144
Cum să ne apdrăm de crizele urmdtoare nou să crească. Pe termen lung. Ceea ce ar determina o creştere masivă a impozitelor din Statele Unite pentru a putea şterge datoria.
În fine, este posibilă o catastrofă în Marea Mediterană, pe unde tranzitează 30% din comerţul mondial, 130.000 de vase, dintre care 20% petroliere şi 30% vase comerciale.
Această mare, înconjurată de douăsprezece ţări europene, cinci ţări africane, cinci ţări asiatice şi populată pe malurile sale de 425 de milioane de persoane, este cel mai probabil punct al unei confruntări geostrategice între Nord şi Sud. Ar putea fi urmată de un conflict între Israel şi Iran sau de prăbuşirea regimului algerian.
