materiale didactice. Tot astfel, formarea permanentă este rezervată celor mai bogaţi : în chiar interiorul OCDE, 60% dintre cei mai calificaţi pot beneficia de o formare profesională în timp ce, pentru cei mai puţin calificaţi, cel mai bun procent este obţinut de Suedia, cu doar 20%.
Clasele de mijloc sînt astfel afectate, proletarizate de muncă, pauperizate de preţul locuinţelor: în cazul lor, nu se pune problema cumpărării unui apartament într-un cartier dintr-un oraş mare, oriunde în lume.
Infrastructurile nu mai
sînt întreţinute
Infrastructurile sînt tot mai puţin întreţinute. Din lipsă de mijloace, este prelungită
exagerat durata de viaţă a podurilor, drumurilor, centralelor nucleare, barajelor.
Nu se construiesc destule uzine de desalinizare şi de epurare a apei. Conductele nu sînt suficient de bine întreţinute.
36
Cum sd ne apdrdm de crizele urmdtoare În Statele Unite, la un total de 600.000 de poduri rutiere, 217 .OOO sînt recenzate ca fiind deficiente. Dintre ele, 60.000 prezintă
un pericol structural. Faptul a avut deja consecinţe dramatice: mai multe catastrofe feroviare (opt morţi şi două sute de răniţi în Philadelphia, în mai 2015 ; un mort şi o sută paisprezece răniţi la Hoboken, New Jersey, în septembrie 2016) şi prăbuşirea unui pod, la Minneapolis , în 2007. Numai pe reţeaua feroviară gestionată de Amtrak1, s-au produs 178 de deraieri între 2000 şi 2016, dintre care 73 ar fi legate de starea şinelor.
În Franţa, din cele 12.000 de poduri ale reţelei rutiere naţionale, 4.000 ar avea nevoie de renovări (30%) ; iar 7% (dintre poduri şi tuneluri) prezintă un pericol de prăbuşire.
În Germania, se consideră că 2.500 de poduri rutiere comportă „insuficienţe".
În alte regiuni ale Europei, numeroase infrastructuri, prost întreţinute, încep să
dea semne de slăbiciune. Astfel, tragedia de la Genova, din august 2018, constituie un simbol exemplar privind prioritatea acordată
1. Amtrak (N ational Railroad Passenger Corporation) este o companie de cale ferată americană, controlată în întregime de Guvernul Statelor Unite (n.tr.).
Nebunia lumii
37
fluxului (circulaţiei) faţă de stocuri (viaductul ce permite circulaţia fluxului).
Şomajul nu scade
În ţările unde este măsurată rata şomajului, în special în Europa, acesta continuă
să fie adesea superior nivelului de dinainte de precedenta criză din 2007, în special în cazul tinerilor; în Spania şi în Italia, el depăşeşte o treime în cadrul acestor clase de vîrstă. În unele cartiere din oraşele acestor ţări, mai bine de jumătate dintre tineri rămîn în şomaj pe termen lung, unii dintre ei nu au cunoscut decît şomajul toată
viaţa.
În iunie 2018, 15,2% dintre tinerii europeni (cu excepţia studenţilor) erau în şomaj în Uniunea Europeană şi 16,9% în zona euro.
În Malta, rata şomajului tinerilor este cea mai mică (5,5%); în mai 2018, în Germania, era de 6,2%, în Ţările de Jos, 7,2%, iar în Estonia, 7,9%; rata este de 42,3% în Grecia, 34,1 % în Spania şi 32,6% în Italia.
În Franţa, situaţia este deosebit de gravă.
29% dintre tinerii din cartierele prioritare (ZUS1) părăsesc sistemul şcolar fără
1. Zonă urbană sensibilă (n.tr.).
38
Cum sil ne apdrllm de crizele urmiltoare diplomă, faţă de 16% pentru cei clin afara ZUS. Doar 22% dintre copiii de muncitori au diplome universitare, faţă de 75% în cazul copiilor cadrelor superioare; rata şomajului tinerilor fără diplome din mediile defavorizate este cu zece puncte mai mare decît cea a tinerilor mai favorizaţi; la trei ani după
obţinerea diplomelor, 71 % dintre copiii cadrelor superioare au serviciu, faţă de doar 55%
în cazul copiilor de muncitori sau funcţionari; la trei ani după terminarea formării lor şi intrarea în viaţa activă, tinerii care locuiesc în ZUS sînt şomeri în procent de 34%, comparativ cu 12% din cei ce trăiesc în exteriorul ZUS.
În alte ţări, rata şomajului este mascată
de jocul statisticilor: în Statele Unite, de exemplu, nu sînt contabilizaţi nici cei aflaţi în închisori, nici cei aflaţi în spitalele psihiatrice, nici cei fără adăpost; ceea ce reprezintă un segment important din populaţia aflată la vîrsta angajării.
În numeroase domenii, tehnologia continuă să elimine un mare număr de locuri de muncă. În uzine şi birouri, informatizarea suprimă locurile de muncă. Site-urile de turism au redus nevoia tradiţională de agenţi de turism; programele fiscale de calculator au eliminat zeci de mii de posturi
Nebunia lumii
39
de contabili ; secretarele şi operatorii de telefonie sînt înlocuiţi de softuri.
Statute din ce în ce mai precare În aceste economii de piaţă din ce în ce mai competitive, totul devine din ce în ce mai precar : contractul de muncă, rezidenţa, relaţiile, căsătoria, carierele politice şi artistice.
Într-un interval de treizeci de ani, cifra slujbelor precare din Occident aproape că
s-a triplat, în schimb durata medie a unei angajări s-a micşorat. În Franţa, începînd cu jumătatea anilor 1980, procentul tinerilor ieşiţi de mai puţin de cinci ani din sistemul educativ şi care au un serviciu precar a trecut de la 17% la 35,5%.
