44
Cum sd ne apdrdm de crizele urmdtoare Aerul este din ce în ce mai poluat Emisiile umane de gaz carbonic nu scad.
În 2017, emisiile mondiale de dioxid de carbon generate prin producţia de energie atingeau 32,5 Gt.
Începînd cu anul 2000, pădurile primare au pierdut 6 milioane de hectare anual şi pot să absoarbă într-o măsură mai mică
emisiile de gaz carbonic.
Chiar şi informatizarea, care se presupune că ar economisi energia, produce noi emisii de gaz carbonic şi de căldură pentru a gestiona centrele de stocare a datelor.
Anual, amprenta internetului echivalează
cu 609. milioane de tone de gaz cu efect de seră, adică echivalentul a ceea ce produce ansamblul zborurilor civile mondiale.
La toate acestea se adaugă metanul produs de crescătoriile de animale, de solurile inundate ale orezăriilor - de douăzeci de ori mai toxice decît gazul carbonic.
Marea este din ce în ce mai poluată, iar peştii se răresc
20 de miliarde de tone de deşeuri sînt aruncate anual în mări şi lacuri, dintre care aproape 10 milioane sînt deşeuri din plastic.
Nebunia lumii
45
Lumea produce anual 5.000 de miliarde de pungi de plastic şi aproape tot atîtea sticle. Un singur fabricant mondial de băuturi carbogazoase utilizează anual 100 de miliarde de sticle din plastic.
Pesticidele, nitraţii, fosfaţii, plumbul, mercurul, zincul, arsenicul sfirşesc, împreună cu materialele plastice, prin a se regăsi în flori şi în mare. Acolo provoacă prolif erarea algelor. 28% din peşti şi o treime din stridiile şi midiile consumate în Europa conţin material plastic.
Toate acestea au creat deja patru sute de „zone moarte" sau hipoxice, unde lumina nu mai pătrunde, ceea ce împiedică fotosinteza şi reduce producerea oxigenului: aceste zone sînt situate în principal în Oceanul Pacific, Marea Baltică, pe coastele Namibiei, în Golful Bengal şi Golful Mexic. În „Vortexul deşeurilor din Nordul Oceanului Pacific", în special, se găsesc mai bine de 7 milioane de tone de deşeuri, răspîndite pe o suprafaţă
de 3,4 milioane de kilometri pătraţi (adică
de aproape şase ori suprafaţa Franţei).
46
Cum sd ne apdrdm de crizele urmdtoare Planeta este din ce în ce
mai deteriorată
Pe întreaga planetă, de-a lungul ultimilor cincizeci de ani, 60% din mediile naturale au fost degradate prin urbanizare, dez:voltarea infrastructurilor de transport şi , supraexploatarea resurselor.
Recifele coraliene au fost distruse în proporţie de aproape 20% din cauza poluării şi exploatării mării. Conform WWF1, populaţia de animale marine a scăzut la jumătate între 1970 şi 2012.
În plus, folosirea pesticidelor afectează
populaţiile de albine, insectele auxiliare, rimele, rozătoarele, păsările, peştii. 96% din apele de suprafaţă şi 61 % din pînzele freatice conţin pesticide. Ele intoxică anual 3 milioane de persoane. Ritmul actual de extincţie a speciilor vii este de cel puţin o sută pînă la două sute de ori (chiar de zece mii de ori, după unii specialişti) superior 1. World Wide Fund for Nature este actuala denumire a World Wildlife Fund, organizaţie neguvernamentală întemeiată în 1961 ce îşi propune să militeze pentru. oprirea degradării planetei, pentru conservarea naturii şi refacerea ecologică a mediului natural (n.tr.).
Nebunia lumii
47
ritmului istoric mediu de extincţie şi de reînnoire a speciilor.
Clima se degradează
Încălzirea climatică constituie un fapt tragic şi indiscutabil.
Temperatura medie mondială a crescut cu 0,85°C între 1880 şi 2012. Probabil că
perioada 1983-2012 a fost cea mai caldă
din ultimii o mie patru sute de ani. În mai puţin de patruzeci de ani, temperatura medie a oceanelor la suprafaţă (primii 75 de metri) a crescut cu 0,44 °C.
În consecinţă, între 1901 şi 2010, nivelul mării s-a ridicat cu 19 centimetri. Bangladeshul şi Delta Mekongu.lui se confruntă
deja cu creşterea nivelului mării: la fiecare metru de apă suplimentar, 7% din terenurile agricole vietnameze ar putea fi inundate. În Arctica, banchiza s-a îngustat cu 11 % între 1979 şi 2012.
Fiecare grad suplimentar al temperaturii medii ar reduce cu aproximativ 6% randamentul griului. În ce priveşte orezul, scăderea ar fi de 3,2%, iar pentru porumb, de 7,4%.
48
Cum sd ne apdrăm de crizele urmdtoare Apa potabilă lipseşte
Este fără îndoială vorba de una dintre cele mai importante, cele mai vitale şi cele mai puţin mediatizate penurii.
