– unguraș
1 parte
Se bea acest ceai de trei ori pe zi.
Amestecul poate fi aromat cu anason sau cu lemn-dulce. Dacă atacurile de tuse convulsivă sunt însoțite de stări de vomă, e bine ca infuzia să fie băută după
spasm, pentru a se asigura că nu este vomitată. Poate fi de ajutor și o cataplasmă
cu semințe de in.
În cazuri de afecțiuni respiratorii cronice mai grave, precum emfizemul sau bronșiectazia, tratamentul naturist poate să joace un rol major. Trebuie avute în vedere în special remediile care duc la eliminarea sputei, ca iarba-mare sau rădăcina de tătăneasă. Plantele recomandate pentru astm sunt utile pentru recuperarea tonusului tisular, dar, mai presus de orice, este nevoie de exerciții de respirație.
SPASMUL
Pe lângă congestie, celălalt tip important de probleme respiratorii este caracterizat de spasme ale tubului bronșic, iar cea mai comună „boală“ de acest tip este astmul. Spasmele nu reprezintă cauza problemei, ci sunt, de fiecare dată, rezultatul unor procese organice complexe — vârful aisbergului —, iar tratamentul trebuie să țină seama de starea întregului corp.
ASTMUL
Astmul poate să apară dintr-o combinație de cauze. Există adesea o componentă
alergică ce declanșează crizele de astm. În anumite cazuri, este doar genetic, în timp ce în altele se poate să fie o reacție dobândită din cauza expunerii la un factor iritant. Nivelul tonusului nervos al organismului poate, de asemenea, să
ducă la spasme bronșice. La persoanele predispuse, încordarea, anxietatea, hiperactivitatea și epuizarea pot să provoace atât de mult stres, încât să
declanșeze o criză de astm. La fel, spasmele sau dificultățile de respirație pot să
fie provocate de probleme osteopatice care se întâmplă să afecteze punctul în care nervul toracic iese din coloana vertebrală.
De regulă, organismul reușește să compenseze și să echilibreze mare parte din acești factori, dar stilul de viață, alimentația, postura și atitudinea față de viață
sunt toate elemente care contribuie puternic la tratament și de care trebuie să se țină seama.
Astmul răspunde bine la tratamentul naturist, dar este imposibil de dat o prescripție care să fie adecvată în toate cazurile, întrucât trebuie identificați diverșii factori implicați și remediile alese în consecință. Plantele medicinale care ajută la reducerea spasmelor și la o mai bună respirație sunt grindelia, lobelia, vulturica, Euphorbia pilulifera, roua-cerului și cireșul negru.
Dacă există secreție de spută — care, desigur, trebuie eliminată —, sunt de ajutor expectorante ca anason, mac canadian, podbal, rădăcină de tătăneasă, lemn-dulce și amăreală.
Atunci când există o componentă alergică, e bine să reținem folosirea plantei medicinale chinezești efedra.
Dacă acele crize afectează și forța inimii, ceea ce fac adesea, talpa-gâștei este de neprețuit, datorită blândei sale acțiuni de întărire a inimii.
Dacă este vorba de hipertensiune arterială, sunt utile păducelul și florile de tei.
Anxietatea și tensiunea sunt cel mai bine tratate cu hamei, gura-lupului și valeriană.
Din când în când, se observă că astmul răspunde bine doar la tratamentul cu nervine, căci teama este unul dintre cei mai puternici factori declanșatori ai unei crize de astm. Poate să fie chiar teama de criza în sine. Prin urmare, este necesar orice face să crească tăria de caracter a persoanei respective și imaginea de sine.
Nervinele sunt utile în acest proces, dar e nevoie și de o abordare psihoterapeutică. Tehnicile de relaxare pot să fie de ajutor, iar unele dintre ele sunt prezentate în secțiunea de „Exerciții de relaxare“ din capitolul despre sistemul nervos.
O vorbă despre produsele lactate: în multe cazuri de astm și de eczemă la copii s-a demonstrat că laptele era un factor declanșator de reacții alergice. Astfel de cauze s-ar putea să stea și la baza multor probleme ale adulților. Este esențial ca micuții să fie alăptați la sân cât de mult se poate. Când sunt înțărcați, nu trebuie să fie trecuți pe o alimentație cu lapte de vacă și diversele sale derivate, ci trebuie eliminate din alimentația sa produsele lactate, precum și alimentele ultrarafinate, în special zahărul. Nu se recomandă nici carnea roșie. Laptele și brânza de capră nu provoacă niciuna dintre problemele pe cale de provoacă
laptele de vacă și pot fi folosite.
URECHILE, NASUL, GÂTUL ȘI OCHII
„Discipolii, în drumul lor către iluminare, adesea nu au avut încredere în simțuri; lumea simțurilor este cea care trebuie transcensă. Și în orașul modern aceste calități prețioase sunt asaltate zilnic de imagini țipătoare, de aerul toxic, de o cacofonie de sunete. Și totuși, prin folosirea delicată a simțurilor, putem să trăim bucuria pe acest tărâm pământesc, să întâlnim frumusețea, să ne dezvoltăm sensibilitatea și capacitatea de diferențiere. Prin folosirea corectă a simțurilor ajungem la cunoașterea imanenței spiritului în materie.“
HEINRICH S. RIPSZAM
URECHILE, NASUL, GÂTUL ȘI OCHII Toate organele din această secțiune sunt apropiate din punct de vedere anatomic și există între ele o relație funcțională, fiind o interfață majoră între mediul intern și cel extern. Interfața este fizică, și anume există un schimb de gaze prin respirație și un aport de alimente prin masticație, de exemplu, dar sunt și o interfață a conștiinței și comunicării. Cu urechile auzim sunetele lumii, simț ce reflectă calitatea spirituală a înțelegerii. Cu nasul mirosim, o reflectare a discernământului și a idealismului spiritual. Gura ne deschide lumea gusturilor, ea însăși o poartă către capacitatea de a face diferența. Vocea, generată din gât, facilitează comunicarea. Prin intermediul ochilor ni se dezvăluie lumina, dar ei sunt și o poartă către divinitate.
Această interacțiune cu mediul extern și legătura strânsă dintre aceste organe prin stratul neîntrerupt de mucoasă explică mare parte din afecțiunile care pot apărea. Se poate să afirmăm simplu că a apărut o infecție bacteriană sau că o reacție alergică se datorează unui anume tip de polen, dar asta e o modalitate foarte limitată de a privi simptomele. Trebuie căutate rădăcinile sistemice responsabile de scăderea rezistenței înnăscute, precum și cauza sensibilității imunitare.
Există o strânsă legătură între sistemul respirator și urechi, nas și gât. Un exemplu deosebit al sinergiei organice și al autovindecării organismului ne este pus la dispoziție de modul în care mucoasele interacționează cu mucusul. Una dintre funcțiile mucusului este să rețină particule și să protejeze mucoasa de invadatori. Mucusul este eliminat cu ajutorul „ascensorului mucociliar“. Celulele din mucoasa nasului și a gâtului sunt dotate cu perișori numiți cili. Aceștia se mișcă într-o singură direcție, făcând materia să se deplaseze numai în jos spre esofag și către stomacul sterilizator. Mucoasa bronhiilor are cili care deplasează
materia în sus. În condiții sănătoase, toate acestea funcționează perfect. Totuși, dacă apare o schimbare în consistența mucusului, mecanismul nu mai poate fi eficient. Mare parte din tratamentul naturist al afecțiunilor mucoaselor se bazează, astfel, pe schimbarea consistenței mucusului; cilii vor face restul.
PLANTELE MEDICINALE PENTRU URECHI,NAS, GÂT ȘI OCHI
Întrucât majoritatea afecțiunilor care se manifestă la nivelul acestui sistem provin de la probleme cu mucoasele, ne confruntăm adesea cu acumulări de mucus și infecții. Chiar dacă trebuie să reținem că aceste afecțiuni pot să fie tratate numai în contextul întregului organism, anumite grupuri de remedii sunt indicate în mod special. Pentru orice problemă de acumulare de mucus, trebuie folosite plante astringente și anticatar, dar pot fi foarte utile și plantele bogate în uleiuri volatile. Întrucât sunt prezenți adesea microbii, trebuie avute în vedere și antimicrobienele, precum și alterativele (benefice pentru sistemul limfatic) pentru susținerea sistemului limfatic în activitatea sa defensivă și de purificare.
Deosebit de utile pentru acest sistem sunt: Populus gileadensis, Eupatorium perfoliatum, echinacea, florile de soc, eucaliptul, silurul, splinuța, gențiana, isopul, frunzele de nalbă-mare, menta, rădăcina de cârmâz, salvia, coada-racului și indigoul sălbatic (Baptisia tinctoria).
URECHILE
Suntem foarte familiarizați cu rolul urechii de a auzi, dar, pe lângă percepția undelor sonore, urechea trimite la creierul și impulsuri despre poziția noastră, precum și informații despre mișcarea corpului în cele trei dimensiuni ale spațiului. Pentru a îndeplini aceste funcții, organismul a evoluat către o frumoasă
