Inerentă perspectivei holistice asupra umanității este percepția unui centru integrator, a unui miez spiritual, a unei surse de viață și de iubire. Vindecarea poate fi declanșată prin integrarea experiențelor existenței cotidiene în miezul intim al vieții noastre. Există mai multe feluri de căi spirituale. Căile către Dumnezeu sunt la fel de numeroase ca oamenii care merg către El. În abordarea spiritualității umane din unghiul vindecării, există în vindecarea spirituală
modalități prin care ne putem deschide sinele mai înalt și modalități prin care alții ne pot influența „corpurile spirituale“. Una dintre ele ar fi rugăciunea sau diversele tipuri de meditație, iar o alta, vindecarea spirituală ori tehnicile care uzează de ceea ce a fost denumit „corpul subtil“. Un factor care nu trebuie trecut cu vederea este posibilitatea miracolelor, o formă profundă de vindecare și, probabil, singura situație în care vindecarea este efectuată pentru o persoană, vindecare efectuată exclusiv de spirit.
Dintre toate acestea putem vedea că procesul interior al vindecării poate fi ajutat de o multitudine de abordări. Sunt multe modurile în care pot fi eliberate puterile înnăscute de întregire și regenerare a corpului. Cu toate acestea, indiferent de cât de sincere sunt încercările de vindecare, dacă nu suntem atenți și la stilul de viață, și la felul în care ne comportăm în lume pentru a vedea ce schimbări sunt indicate, vindecarea nu va funcționa cu adevărat.
Un prim pas important în procesul de vindecare este renunțarea la judecățile de valoare. Să fii bolnav nu este „rău“ și să fii sănătos nu este „bine“. Nu neg că
prima situație este preferabilă și adecvată, dar rigiditatea și presiunea fiecărei judecăți de valoare de tipul bine sau rău vor contribui ele însele la îmbolnăvire.
Boala poate fi adesea o ocazie de schimbare și transformare în viața individului și, înțeleasă astfel, poate fi abordată cu mai puțină rezistență și dezaprobare.
Există situații în care problema este o ocazie de a uza de o voință puternică și de a lupta cu boala și situații în care să fii liniștit și împăcat cu acest proces.
Generalizarea este imposibilă, căci lecția de învățat depinde de modalitatea de abordare. A judeca — și a te judeca — este o greșeală.
Merită reținut că suntem ceea ce mâncăm, dar și ceea ce respirăm, ceea ce
gândim, ceea ce spunem, ceea ce vedem. Așa că, în vreme ce tot ce s-a spus privește viața noastră interioară, și interacțiunea cu mediul în care alegem să
trăim este la fel de importantă. Cuvântul esențial este aici a alege. Putem alege să
ne schimbăm. Suntem puternici și liberi în viețile noastre. Dacă nu putem schimba situația din exterior, ne putem schimba atitudinea față de ea.
Sistemul de concepții cu care interpretăm lumea ne colorează modul în care trăim în lume și pe noi înșine. Concepțiile ne pot limita exprimarea și fluxul neîngrădit de energie și de conștiință prin noi. E bine să ne examinăm concepțiile și să vedem dacă ele ne susțin viața și țelurile. În tandem cu asta este imaginea despre sine. Modul în care ne vedem pe noi înșine, talentele și limitele noastre, nevoile și calitățile, aspectul fizic și starea de sănătate creează în mare parte ceea ce suntem. Imaginea despre sine poate să aibă un impact profund asupra stării de sănătate, iar problemele de piele și de greutate o demonstrează, deși pot să fie implicați și alți factori.
Dacă relațiile noastre nu sunt sănătoase, nici noi nu vom fi. Putem construi relații prin care să ne afirmăm, care să ne întărească deplasarea în direcția sănătății și întregirii. Noi alegem conștient oameni alături de care să ne ducem viața și activitatea. Casa, locul de muncă și spațiul tău de recreere reflectă
bucurie și pozitivitate? Dacă nu, trebuie să le schimbi tu personal. S-ar putea să
fie foarte greu, dar exact asta înseamnă vindecarea, să ne transformăm pe noi înșine și lumea.
Cea mai importantă relație dintre toate este probabil cea pe care o avem cu natura și cu planeta. Starea de bine depinde de interacțiunea noastră cu Gaia, iar întregul poate fi exprimat sub forma unei relații conștiente cu întregul mai mare din care umanitatea face parte. Spiritul vieții poate circula liber dinspre natură
spre umanitate atunci când i se oferă ocazia. Și atunci este creată o reciprocitate a vieții, respectiv contextul în care se construiesc toate relațiile sănătoase.
Această experiență a naturii poate să însemne să urci munții sau să stai la umbra unui copac. Forma nu este importantă. Importantă este deschiderea spre comuniunea cu natura.
Dar cum rămâne cu cărțile pe care le citim, cu filmele și emisiunile la care ne uităm, cu panourile cu reclame pe care le vedem, cu politicile pe care le susținem? Este oare muzica pe care o ascultăm bună pentru sănătatea noastră?
Sunt prietenii buni pentru tine? Toate acestea sunt întrebări relevante și niciuna dintre ele nu are răspunsuri știute dinainte. Muzica sănătoasă e aceea care te
ajută să simți că ești întreg. Pentru unii, poate să fie Bach, iar pentru alții, Grateful Dead. E treaba noastră să ne asumăm răspunderea pentru propria viață.
Putem să alegem cine dorim să fim și apoi să ne creăm!
Soluția pentru autovindecarea de orice fel este compasiunea. Exprimarea compasiunii față de sine creează o ușurință interioară și o perspectivă clară din care pot să se schimbe și să se vindece multe. Compasiunea se dezvoltă într-o stare de deschidere față de spirit în viața unui om. Forma nu este importantă.
Inefabilul trebuie să facă parte din viață; sensul și semnificația, indiferent cât de indefinibile și de subtile, trebuie să fie prezente activ în experiența și expresia umană. Ele pot lua forma meditației, a rugăciunii sau a orice altceva are efect la fiecare dintre noi. Forma este irelevantă; conținutul și atitudinea sunt esențiale.
Deschiderea către experiențele sufletului și ale spiritului înseamnă vindecare și afirmare a ființei ca întreg.
¹ Alice Bailey, Esoteric Healing, Lucis Press, 1953. (N.a.)
² Ibid. (N.a.)
³ J. E. Lovelock, Gaia, a New Look at Life on Earth, Oxford University Press,
1979. (N.a.)
⁴ David Bohm, Wholeness and the Implicate Order, Routledge & Kegan Paul,
1980; Plenitudinea lumii și ordinea ei, Humanitas, 1995.
⁵ Aceste asemănări sunt analizate de Fritjof Capra în excelenta sa lucrare, The
Tao of Physics, Fontana/Collins, 1975; Taofizica — o paralelă între fizica
modernă și mistica orientală, Ed. Tehnică, 2004.
Marilyn Ferguson, The Aquarian Conspiracy, Granada, 1980. (N.a.)
SISTEMUL CIRCULATOR
„Sângele este viață și schimb liber, întrepătrundere liberă, circulație liberă a tot ce este necesar pentru ca viața umană să creeze lumea. În prezent aceste condiții nu există, corpul umanității este bolnav și pe dinăuntru viața sa e întreruptă. În loc de liberă circulație între toate părțile care alcătuiesc viața, avem separare, canale blocate, congestie și stagnare. A fost nevoie de înfiorătoarea criză a prezentului pentru ca umanitatea să cuprindă boala de care suferă.“
ALICE BAILEY
SISTEMUL CIRCULATOR
