După predică, tatăl lui avea să conducă mulţimea în rugăciune, apoi fanfara avea să mărşăluiască alături de toată lumea de pe strada principală
şi până la memorialul cu flori şi ilustrate din faţa liceului. Toţi aveau să ţină
în mână câte-o lumânare. O televiziune de ştiri prin cablu le donase, deşi Caleb se îndoia că era un gest făcut din bunăvoinţă. Era mult mai probabil ca cineva cu o grămadă de bani să-şi fi dat seama de faptul că ar damai bine la televizor dacă o mie de persoane care mărşăluiau plângând ar ţine în mâini o mie de lumânări aprinse.
Caleb înţelegea acest lucru, chiar dacă nu îl respecta. Şi el făcea exces de zel. Fusese liderul de tineret al bisericii Grace Lutheran de la vârsta de cincisprezece ani şi liderul de segment la trompetă din fanfara Liceului Osborne de la vârsta de şaisprezece ani. Având rezultate excelente la toate materiile, dusese o campanie de succes pentru eliminarea cuvântului evoluţie din manualele lor şi deja avea planuri postliceale de a face misionariat în Papua Noua Guinee. Avea să fie primul Greeley care să plece din Nebraska după câteva generaţii întregi.
Lucrurile lui erau pe platforma de încărcare din spatele magazinului, acolo unde le lăsase. Se grăbi să-şi ia pantalonii de salopetă şi geaca –
proaspăt aduse de la curăţătorie, cu acel miros înţepător uniform imposibil de înlăturat – şi-şi luă pantofii căptuşiţi. Îşi puse mănuşile albe. Căutându-şi pălăria, îşi dădu seama că-i lipsea pana aurie. Caleb îşi apucă instrumentul muzical şi alergă spre secţiunea lui.
— Alex! Mi-ai văzut pana?
Alex Shimerda strâmbă din buză.
— Nu vrea nimeni să-ţi vadă ţie pana, Caleb. Scârbos poţi să fii!
El roşi la faţă de ruşine. Nu suporta glumele de genul ăsta.
— Mi-a văzut cineva pana?
Trompetiştii care se sinchisiseră să fie atenţi la el ridicară din umeri.
— Mulţumesc pentru ajutor, murmură Caleb, îndepărtându-se în pas alergător.
— Întreabă-i pe şefii de fanfară! strigă Alex după el.
O mamă cu o tunsoare bob îl certă.
— Nu era în cutia pălăriei? Vezi că trebuie să plăteşti ca să o înlocuieşti p-asta.
— Mai devreme o aveam. Trebuie s-o fi lăsat în magazin.
Înainte de comemorare, îşi exersase discursul în sala de recreaţie pentru angajaţi.
— Ar fi bine să te grăbeşti, spuse ea.
În timp ce scotocea după cheia de la intrarea din spate, Alex alergă spre el.
VP - 175
— Ne adunăm. E o porcărie de pană. Nu-ţi bate capul!
— Tu ai văzut câte echipe de filmare sunt afară?
Alex păru surprinsă. Apoi îi reveni dezgustul.
— Aşa-i. N-ai vrea să arăţi nasol la televizor.
Clătină din cap în timp ce se îndepărta cu paşi mari.
— Nu am vrut să iasă aşa!
Cheia zdrăngăni în broască, dar nu voia să se răsucească. Dar-ar naiba să
dea!
Lui Caleb nu-i păsa cum arăta el. El nu voia ca fanfara, ca tot unitar, să
arate prost. Ar fi fost groaznic ca ei să pară neglijenţi – să pară că nu le păsa câtuşi de puţin de victime –, pentru că tuturor le păsa. Toţi ţineau foarte mult la colegii lor de clasă.
Cheia cedă, iar Caleb dădu buzna pe uşă.
•
Zachary fixă cu privirea lumânarea din mâna lui. Avea un cerc din hârtie, ca să prindă ceara care picura, şi părea genul de lumânare pe care-o scoteau cu toţii la biserica lui când cântau „Silent Night” în Ajunul Crăciunului.
Amber îl ducea la biserică doar în Ajunul Crăciunului şi de Paşte. El prefera slujba de Crăciun. Lumea părea mai împăcată atunci.
Katie Kurtzman stătea în faţa lui şi vorbea despre.. ceva. Ea îi dăduse lumânarea pentru marş. Încercă să se concentreze, dar el era drogat, ea era drăguţă. Katie era înaltă şi graţioasă, cu un păr lung care strălucea şi-şi schimba culoarea la lumină.În acel moment, prins de razele soarelui, arăta precum cuprul. Cupru frumos.
Ea era diferită de restul puştilor deştepţi. Ceilalţi dobitoci se comportau de parcă ar fi fost invizibil, motiv pentru care el avea un comportament de rahat faţă de ei. Zachary îi obliga pe ceilalţi să se uite la el. Dar Katie se comporta frumos cu toată lumea şi, în schimb, toată lumea o plăcea. Aşa ajunsese să fie preşedinta consiliului elevilor. El încercase o dată să fie nesimţit cu ea, iar ea-i făcuse scandal legat de asta. El o respecta pentru asta.
— O, nu!
Katie scăpă cutia de carton în care erau lumânările. Un bărbat îi vărsase un lichid albastru pe mânecă.
Zachary adulmecă prin aer după aroma tipică unei băuturi Sonic-Blue Coconut sau Blue Raspberry. Imposibil de identificat.
